Cugetări Folositoare pentru SufletArhiva pentru Despre Paza minţii[ Pagina = 1 ] [ Total = 12 înregistrări ] [ 10 înregistrări / pagină ] |
|
A mai zis: socot că dacă omul nu-şi păzeşte inima cum trebuie, uită toate câte le-a auzit, nepăsător. Aşa că vrăjmaşul îşi găseşte loc în el, doborându-l. Tot aşa se stinge câte puţin candela îngrijită şi aprinsă, dacă nu i se pune ulei, şi apoi se înstăpâneşte întunericul asupra ei; ba mai mult, ci şi când îi dă târcoale şoarecele, ca să mănânce feştila, nu poate înainte de stingerea uleiului, dar dacă vede că nu mai are nu doar lumină, ci şi fierbinţeala şi-a pierdut-o, atunci vrând să tragă feştila, doboară şi candela, care dacă e de lut, se sparge, dar dacă e de aramă, stăpânul casei o găteşte iar. Tot aşa, dacă sufletul e nepăsător, câte puţin Duhul Sfânt se depărtează, până când la urmă i se stinge căldura, apoi vrăjmaşul nimiceşte însufleţirea inimii, prăpădind şi trupul prin răutate. Dacă acela este bine aşezat faţă de Dumnezeu, este doar târât spre nepăsare, iar Dumnezeu, milostiv fiind, pune în el frica de El şi gândul la cazne, făcându-l să fie treaz şi să aibă grijă pe viitor, cu multă hotărâre, până la venirea Lui.
Pentru avva Orsisios, Patericul Egiptean
|
Avva Olympios cel de la Chilii era zădărât de curvie, iar gândul îi zicea: du-te şi ia-ţi femeie. Atunci a luat lut şi a plăsmuit o femeie şi şi-a zis: iată femeia ta; de acum trebuie să lucrezi mult ca s-o hrăneşti. Şi a lucrat ostenind mult. La zi, a făcut iarăşi lut, plăsmuindu-şi fetiţă, şi îi zise gândului: femeia ta a născut; trebuie să munceşti mai mult ca să-ţi hrăneşti copilul şi să-l îmbraci. Făcând astfel, s-a vlăguit şi îi zise gândului: nu mai izbutesc să îndur truda. Atunci îşi zise: dacă nu izbuteşti să rabzi truda, nici nu-ţi căuta femeie. Iar Dumnezeu, văzându-i truda, îndepărtă lupta de la el, şi se linişti. Pentru avva Olympios, Patericul Egiptean
|
A zis avva Olympios: s-a coborât odată un preot al grecilor păgâni la Sketis, şi a venit de a dormit la chilia mea. Văzând traiul călugărilor, mi-a zis: Cu asemenea trai, nu aveţi nici o vedenie de la Dumnezeul vostru? Nu. Cât despre noi, când slujim zeului nostru, nu ascunde nimic de noi, ci ne dezvăluie tainele sale. Iar voi făcând asemenea osteneli, privegheri, liniştiri şi nevoinţe, spui nu vedem nimica? Negreşit, dacă nu vedeţi nimic, aveţi gânduri rele în inimile voastre care vă despart de Dumnezeul vostru, şi de aceea nu vă dezvăluie tainele sale. Eu m-am dus şi le-am spus bătrânilor cuvintele preotului. Ei s-au minunat şi au spus că aşa este, căci gândurile necurate despart omul de Dumnezeu. Pentru avva Olympios, Patericul Egiptean
|
L-a întrebat un frate pe un bătrân: Ce lucrare e bună, ca s-o fac şi să trăiesc din ea? Ştie Dumnezeu ce e bine... Eu am auzit că l-a întrebat un frate pe avva Nistheróos cel mare, prietenul avvei Antonie, şi i-a spus: Ce lucrare e bună, s-o fac? Nu toate lucrările sunt deopotrivă; Scriptura spune că Avraam era primitor şi Dumnezeu era cu el, Ilie iubea liniştea şi Dumnezeu era cu el, iar David era smerit şi Dumnezeu era cu el. Ce vezi că vrea sufletul tău, după Dumnezeu, fă, şi păzeşte-ţi inima. Pentru avva Nistheróos, Patericul Egiptean
|
A zis avva Ioan: eu sunt ca cel care şade sub un copac mare şi vede multe fiare şi târâtoare venind spre el; şi când nu le poate ţine piept, urcă în copac şi scapă; aşa şi eu: şed în chilia mea şi privesc gândurile rele deasupra mea: şi când nu izbândesc asupra lor, mă refugiez la Dumnezeu prin rugăciune şi scap de duşman. Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean
|
A spus avva Theodor cel de la Sketis: vine gândul şi mă frământă şi mă stânjeneşte, dar fapt nu poate să facă, ci doar mă împiedică de la fapta bună; dar omul veghetor îl izgoneşte, sculându-se la rugăciune.
Pentru Avva Theodor cel de la Sketis, Patericul Egiptean
|
A spus avva Theodor cel din Enat: dacă ne va socoti Dumnezeu nepăsarea la rugăciune şi nebăgarea de seamă la cântarea psalmilor, nu putem să fim mântuiţi.
Pentru Avva Theodor cel din Enat, Patericul Egiptean
|
Spuneau despre avva Theodor şi despre avva Luchie cei din Enat, că vreme de cinzeci de ani şi-au bătut joc de gândurile lor, zicând după iarna asta, ne mutăm de aici. Şi când venea vara, spuneau după vara asta, ne mutăm de aici. Şi aşa făceau mereu pururea pomeniţii părinţi.
Pentru Avva Theodor cel din Enat, Patericul Egiptean
|
A mai spus: mare lucru e să te rogi fără ca să-ţi zboare gândurile, dar e şi mai mare lucru să cânţi fără ca să-ţi zboare gândurile. Pentru Avva Evagrie, Patericul Egiptean
|
A spus avva Gherontie cel din Petra: mulţi fiind ispitiţi de plăcerile trupeşti, neapropiindu-se de trup, au curvit cu mintea; şi păstrându-şi trupurile feciorelnice, curvesc cu sufletul. E bine deci, dragii mei, să facem cele scrise, şi să ne păzim fiecare inima cu toată băgarea de seamă.
Pentru Avva Gherontie cel din Petra, Patericul Egiptean
|
|
|