— adunare de flori; termenul defineşte o culegere de texte reunite de Sfântul Nicodim Aghioritul, tipărite la Tipografia Patriarhiei Constantinopolului, cu binecuvântarea Patriarhului ecumenic Neofit, în anul 1799; ultima tipărire în limba română a fost realizată în anul 1999, la Editura SOPHIA, de către Mănăstirea Petru Vodă. Sfântul Nicodim Aghioritul spune: “Dacă veţi aduce lui Dumnezeu sfinţtitele rugăciuni ce se cuprind în cartea aceasta, eu deplin vă adeveresc vouă că veţi câştiga în sufletele voastre credinţa necheltuită, nădejde tare, dragoste adevărata, iertare de păcate, scăpare de relele văzute şi nevăzute, dobândire de cereri, izbăvire de draci şi împărtăşirea şi unirea cu Dumnezeu şi cu îngerii. După Propovăduitorul cel de Aur al rugăciunii, numit cu numele darurilor, Ioan [Ioan Gură de Aur - n.n.]: “Cu Dumnezeu întru adevăr vorbim în vremea rugăciunii şi cu îngerii ne împreunăm”, pe scurt să zicem şi noi: din aceste dumnezeieşti rugăciuni vom dobândi grămadă de bunătăţi, mare de comori, furnicar de lucruri plăcute lui Dumnezeu, mulţime de fapte bune, şirag de daruri şi roduri prea destule de folos duhovnicesc”. (Sfântul Nicodim Aghioritul - “Cuvântul despre rugăciune”)