Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » Horezu Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

Horezu

mănăstirea Horezu

(în acte vechi Hurezi, Horez, Hurez, Hurezu)
— se află în jud. Vâlcea, cam la aproximativ 30 de km de Drăgăşani. A fost întemeiată în 1694 de Constantin Basarab, Vodă Constantin Brâncoveanu, ca mănăstire de călugări. Din 1862 a devenit mănăstire de călugăriţe, aşa cum este şi astăzi. Datorită întreţinerii şi restaurării, mănăstirea s-a păstrat până azi în vechea ei formă, cuprinzând: biserică mare, paraclisul, bolniţa şi chiliile, care sunt o mărturie a arhitecturii specifice epocii brâncoveneşti. Arta brâncovenească cu pridvoare largi, sprijinite de coloane frumos sculptate în piatră, se vede la toate construcţiile din interior, formate din: biserica cea mare cu pridvor deschis format din arcade, sprijinite pe coloane cu capiteluri frumos sculptate şi la intrarea în biserică, pe faţada împodobită cu picturi reprezentând Raiul şi Iadul,; în interior, picturile murale şi tâmpla au fost făcute de meşterii zugravi Marin şi Preda, care au zugrăvit pe peretele de la intrare în pronaos portretele votive, în care se văd ctitorul Constantin Brâncoveanu cu toată familia sa: doamna Marica, cei patru feciori şi cele şapte fete; după dorinţa domnului, au fost zugrăviţi şi cei din neamul său dinspre tată (pe peretele din dreapta — boierii Brâncoveni) şi peretele din stânga — boierii Cantacuzini), iar pe spaţiile dintre ferestre — Basarabii: Laiotă, Neagoe, Matei-Vodă, Radu Vodă, Şerban ş.a. Tot în pronaos se află şi patru lespezi de morminte frumos sculptate, fără nume (sub una din ele se crede că e înmormântată Smaranda, una din fiicele lui Brâncoveanu). Mănăstirea e încadrată de chiliile maicilor şi construcţiile distincte: Arhondaricul sau Stăreţia, Foişorul lui Dionisie, numit aşa pentru că a fost construit de Arhimandritul Dionisie Bălăcescu la 1673, împodobit şi el cu pridvor, sprijinit de stâlpi frumos sculptaţi, apoi Trapeza mănăstirii, frumos zugrăvită, Paraclisul cu pictura, tâmpla şi uşi din timpul lui Brâncoveanu (toate restaurate în vremea patriarhului Justinian, între anii 1960-1975). Lângă mănăstire este bolniţa, întemeiată de Doamna Maria, soţia lui Brâncoveanu, iar mai departe este un schit, numit Sfinţii Apostoli, ctitorie a arhimandritului Ioan (1698), într-o poieniţă, iar mai în vale, spre Apus, este Schitul Sf. Ştefan, întemeiat de Ştefan Brâncoveanu, unul dintre fiii domnitorului, la 1703. La Horez a luat naştere şi a funcţionat, în sec. XVIII, o vestită şcoală de pictură; aici se află o bogată colecţie de icoane, cărţi vechi, argintărie.


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact