(ebr. „consacrare“), Hag-Haurim, Hag-haniţsohn

— „Sărbătoarea luminilor“, „Sărbătoarea victoriei“, a trimfului luminii asupra întunericului, a cauzei libertăţii şi independenţei naţionale şi spirituale asupra dominaţiei şi asupririi străine; acestea sunt simbolurile pe care le sărbătoresc evreii la Hanuca. Această sărbătoare religioasă are loc pe la începutul lunii decembrie şi ţine opt zile. Este o amintire a purificării templului de către Iuda Macabeul, conducătorul luptei împotriva păgânului rege Antioh Epifaniu (175-163 î.Hr.), care stăpânea Palestina şi care, în acţiunea sa de distrugere a monoteismului, transformase templul din Ierusalim în templu păgân, aducând jertfă zeilor (II Macabei 6-10). Atunci marele preot Matitiahu şi fiul său Iehuda Macabeul au mobilizat la luptă pe iudei şi au reuşit să alunge pe cotropitori. Recucerind Ierusalimul, au purificat templul, aruncând statuile păgâne, încercând să aprindă marele candelabru cu şapte braţe, n-au găsit însă decât o cantitate mică de ulei sfânt, cât să ardă 24 ore. Talmudul spune că, printr-o minune, uleiul a ars 8 zile, cât trebuia să se pregătească uleiul pur, care provenea din primele picături ale măslinelor. Luminile de Hanuca se aprind într-o menora (candelabru) specială numită Hanullira. Aceasta e confecţionată din bronz, aramă, şi cât mai artistic. Are forma unui candelabru cu 8 braţe. Cele 8 orificii ale braţelor sunt aliniate la aceeaşi înălţime şi în ele se arde untdelemn sau lumânări. Menorele de Hanuca au 8 braţe, în amintirea înmulţirii din vremea Macabei lor. Hanukianu reproduce candelabrul cu 7 braţe (opera lui Beţael) din templul din Ierusalim. Cele 8 locuri ale Hanukiei primesc pe rând lumina timp de 8 zile, câte una în fiecare seară, pentru ca în ultima seară să fie toate aprinse. Şi în vremea talmudică şi azi, evreii puneau aceste lumini la ferestre, pentru a aminti tuturor minunea de Hanuca. Lumina e aprinsă de capul familiei, care rosteşte o rugăciune, apoi toţi ai casei cântă imnul „Maoz-Tur“. Luminile trebuie să ardă cel puţin o jumătate de oră, timp în care nu se lucrează. Şi în sinagogă se aprinde o menora şi se rosteşte rugăciunea „Al Hanisim“. Esenţa rugăciunii Hanuca este minunea.