(„Faptele măreţe ale lui Rama“)

— este o mare epopee din literatura Indiei, atribuită scriitorului Valmiki, dar completată în timp, ea s-a alcătuit între sec. IV — II î.Hr. Este povestea prinţului Rama care, fiind persecutat de mama sa vitregă, este silit să se refugieze în desişul pădurilor, împreună cu soţia sa, Sita. Aceasta este răpită de un rege vecin, dar după un şir de lupte, Rama o salvează. În primele şi ultimele cântări, eroul Rama este preamărit ca o întruchipare a zeului Vişnu. Fondul istoric al acestei epopei, ca şi epopeea Mahabharata, sugerează luptele pentru pătrunderea arienilor în sudul Indiei, iar prin eroul Rama sunt preamărite virtuţile castei războinicilor, Ksatria.