— mănăstire în jud. Gorj, datând din sec. XIV, întemeiată de călugărul Nicodim (venit la noi din Prilep-Serbia), în vremea lui Vladislav-Vodă Basarab (1364-1372). După cum arată inscripţia, mănăstirea a fost construită întâi în lemn; zidirea s-a făcut de Radu-Negru Basarab (1373-1384), iar acoperişul de plumb a fost pus de Neagoe-Vodă Basarab (1512-1521). Fiind distrusă de turci, a fost refăcută de Matei Basarab (sec. XVII), care „a înzestrat-o cu clopote, sfeşnice şi altele“ drept mulţumire că aici s-a adăpostit contra trupelor trimise de Leon-Vodă (1633-1654). La sfârşitul sec. XVIII, turcii au distrus-o complet, dar a fost refăcută la 1798; a mai fost restaurată în sec. XIX, de vreo două ori, fiind distrusă de un incendiu; ceea ce este azi mănăstirea Tismana se deosebesşte mult de ceea ce a fost forma ei iniţială; în pictura votivă sunt redate însă portretele tuturor domnilor care au contribuit la continua ei renaştere. Astăzi Tismana este mănăstire de maici.