(gr. κατηχητής, ὁ — katihitis = catehet)

— cel care predă învăţătura despre Dumnezeu; κατηχέω — katiheo = a învăţa prin viu grai (cu acest înţeles este folosit în Noul Testament, la: Luca 1, 4; Fapte 18, 25; Romani 2, 18 etc). De aici derivă catehet — trimisul lui Dumnezeu şi al Bisericii, care împărtăşeşte „prin viu grai“ învăţătura creştină („învăţătura despre Dumnezeu“), iar cel care primeşte această învăţătură se numeşte catehumen. Catehizarea este acţiunea de a învăţa, de a instrui şi educa în spirit creştin, pentru viaţă creştină, prin cunoaşterea învăţăturilor Bisericii şi împlinirea voii lui Dumnezeu. Mântuitorul este modelul desăvârşit al catehetului, al învăţătorului adevărurilor divine, atât prin exemplul vieţii Lui, cât şi prin modul de a se adresa mulţimilor şi a se face înţeles. Primii cateheţi care au învăţat pe oameni cuvântul Evangheliei au fost Apostolii, după cum mărturiseşte Sf. Apostol Pavel: „... «Crezut-am, pentru aceea am şi grăit», — şi noi credem: pentru aceea şi grăim... Căci nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Hristos Iisus, Domnul... În toate înfăţişându-ne pe noi înşine ca slujitori ai lui Dumnezeu...“ (II Corinteni 4, 13 şi 5; 6, 4). După Apostoli, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au scris predici şi cuvântări numite Cateheze mistagogice, prin care căutau să explice credincioşilor sensul Sfintelor Taine şi al Sfintei Liturghii, precum şi sensul şi semnificaţia actelor de cult. Scopul acestei instruiri este de a-i face să înţeleagă şi să execute actele de cult în adevăratul lor spirit, să se închine lui Dumnezeu „în duh şi în adevăr“ (Ioan 4, 23-24), ferindu-i de superstiţii, de bigotism şi de formalism gol. Unul dintre cei mai vestiţi autori de cateheze mistagogice (Omilii, predici explicative) este Sf. Chiril al Ierusalimului (+348). El a făcut prima explicare sistematică şi amănunţită a Liturghiei creştine (în Cateheza XXIII) şi a Tainelor iniţierii creştine (Botezul, Mirungerea şi Sf. Euharistie) în „Cinci Cateheze mistagogice“ (Cateh. XIX-XXIII). Cateheze mistagogice şi Omilii catehetice ne-au rămas şi de la alţi Părinţi ai Bisericii: Omiliile catehetice sau „Liber ad baptizandos“ scrise de Teodor de Mopsuestia; „Opt cateheze baptismale inedite“ ale Sf. Ioan Gură de Aur; „Despre ierarhia bisericească“ de Dionisie Areopagitul – vezi (Ene Branişte, pr.prof.univ.dr. Explicarea Sfintelor Taine de iniţiere, Bucureşti, 1990).