Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » acatist Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

acatist

,-e

(ἀκάθιστος, ὁ — akathistos = care nu e aşezat, care stă în picioare, de aici ὕμνος, ὁ ἀκάθιστος — imnos akathistos = imne care se cântă stând în picioare)
— imne, rugăciuni de laude şi preamărire aduse Mântuitorului, Maicii Domnului şi altor sfinţi, prin care se cere ocrotire şi ajutor pentru cei ce se roagă (se cunosc în Moldova mai multe variante pentru cuvântul Acatist: acatism, acafist, aclatist). Un Acatist dintre cele mai vechi şi mai cunoscute este Imnul Acatist al Maicii Domnului sau al Buneivestiri, imitat în vremurile mai noi de o mulţime de variante cum sunt: Paraclisele Maicii Domnului şi Prohodul Maicii Domnului, imitat după Prohodul Mântuitorului. Este compus din 24 de condace şi icoase (condacele se termină cu „Aliluia", icoasele cu „Bucură-te Mireasă, pururea Fecioară“), care preamăresc diferite episoade ale vieţii Sfintei Fecioare, începând cu Bunavestire; condacul „Apărătoare Doamnă“ se crede că a fost compus pentru preaslăvirea minunilor săvârşite de icoana Maicii Domnului (Odighitria — Călăuzitoarea, Apărătoarea) aflată în Biserica Vlaherne din Constantinopol, căreia i se atribuie salvarea minunată a cetăţii, de mai multe ori, din mâna duşmanilor; icoana, numită şi Vlahernitissa, era socotită ca una dintre cele mai vechi, ea fiind pictată de Sfântul Evanghelist Luca, pentru Sfânta Fecioară (Liturgică generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993, p. 243). Compunerea Acatistului Maicii Domnului aparţine imnografului Roman Melodul (sec. VI), fiind însă atribuită şi altora (lui Serghie al Constantinopolului şi unui diacon de la Sfânta Sofia, Grigorie din Pisidia). În iconografia ortodoxă, acest Acatist constituie o temă principală, atât în pictura pronaosului cât, mai ales, în cea exterioară (în Moldova). Ansamblul se constituie din 24 de scene (tablouri) aşezate pe registre orizontale, despărţite prin linii de culori, fiecare registru cuprinzând scene care, pe lângă evenimente legate strâns de viaţa Sfintei Fecioare şi de istoria mântuirii, redau şi motive laice, ca de exemplu: asediul Constantinopolului de către avari şi perşi (prima jumătate a sec. VII) şi turci (a doua jumătate a sec. VII), ceea ce se deduce din costumaţia personajelor pictate. La Moldoviţa tabloul asediului e zugrăvit în partea de jos a panoului. Scenele religioase (Bunavestire, îngerul Gavriil, întâlnirea Mariei cu Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul, Iosif şi Maria, Naşterea Domnului, Fuga în Egipt, întâmpinarea Domnului) urmează strict textul biblic, dar scena Naşterii, cu elemente de detaliu (cerul luminos, îngerii, magii ş.a.) e inspirată şi din cântările bisericeşti (din Condacul Naşterii: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fire naşte, şi pământul peştera Celui neapropiat aduce, îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu steaua călătoresc“). Scenele 13-14 şi scenele finale arată locul Sfintei Fecioare în evlavia credincioşilor (e înconjurată de persoane de diferite vârste, cu aureole în jurul capului); scena 23 (ilustrare a Icosului 12, care preamăreşte pe Maica Domnului) arată grupuri mari de personaje şi preoţi în veşminte de slujbă închinându-se icoanei care apare pictată pe un steag (un prapur) înălţat peste zidurile unei cetăţi; scena 24 (Condacul „Prea lăudată Maică Fecioară..“) reprezintă pe Sfânta Fecioară ca mijlocitoare, Biserica vie, ce se roagă pentru noi, credincioşii. Acatistul Buneivestiri se cântă la slujba Utreniei, sâmbătă (slujba care se face de fapt vineri seara la denie), în săptămâna a V-a a Postului Mare. După modelul acestui Acatist s-au făcut şi „Acatiste pentru sfinţi“ cu date din viaţa acestora; ele se citesc în ajunul prăznuirii sfântului respectiv. Tot Acatiste se numesc şi listele cu numele credincioşilor care cer preotului să se roage pentru ei în anumite slujbe; vezi şi condacul , Roman Melodul — Acatistul Maicii Domnului sau al Buneivestiri.


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact