(gr. ἁγιάσματα — aghiazmata)

— termen folosit pentru: a) carte de slujbă bisericească în care se cuprind slujbele Sfintelor Taine şi ierurgii; la început era parte a Molitfelnicului, dar din 1950 s-au tipărit separat; b) Vasul în care se păstrează în biserică aghiasma Mare; c) Construcţiile anexă, de pe lângă basilicile paleocreştine în care se săvârşea şi se păstra aghiazma; d) Căldăruşa de aramă, în unele părţi (ex. în Banat), în care se poartă Aghiazma mare cu care preotul stropeşte casele credincioşilor când merge cu botezul (în zilele amintite mai sus); după unii, vasul acesta simbolizează apele Iordanului, sfinţite prin Botezul Mântuitorului.