— îşi au originea în Grecia antică; grecii antici credeau că fac plăcere zeilor, organizând serbări, în cursul cărora aveau loc felurite întreceri, atât în lupte, alergări, gimnastică, frumuseţe fizică, precum şi întreceri în poezie şi elocinţă. Câştigătorii primeau ca premiu o coroană împletită din ramuri de măslin. Jocurile erau solemnităţi religios-naţionale şi se deschideau cu ceremonii religioase. Ele se desfăşurau cu prilejul diferitelor sărbători, fie legate de aniversări istorice-politice, fie în cinstea zeilor, şi având caracter religios. Cele mai importante jocuri erau cele olimpice, care se celebrau din patru în patru ani, în oraşul Olimpia din Elida şi durau cinci zile. Jocurile erau, pentru tineretul grec, prilejuri de valorificare a însuşirilor trupeşti şi sufleteşti. De aceea ale aveau o mare însemnătate morală şi educativă în Grecia antică (Emilian Vasilescu, diac. prof. univ. dr., Istoria Religiilor, Bucureşti, 1982. p. 288.).