Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » scene istorice Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

scene istorice

— în iconografia ortodoxă se întâlnesc în pictura exterioară a unora dintre bisericile noastre. Pe lângă ansamblurile cu vieţi de sfinţi, se văd şi asemenea ansambluri cu caracter istoric (cu teme laice sau religioase); printre acestea se află scene istorice ca: „Asediul Constatinopolului“ şi „Cavalcada de la Pătrăuţi“, aceasta din urmă fiind zugrăvită pe toată suprafaţa peretelui de vest al pronaosului, deasupra uşii de intrare, în biserica de la Pătrăuţi (ctitorie a lui Ştefan cel Mare, 1481). Ansamblul îl reprezintă pe Constantin cel Mare, îmbrăcat ca împărat roman, cu coroana pe cap, mergând călare în fruntea unei procesiuni de sfinţi militari, conduşi de Sfinţii Gheorghe şi Dumitru. Arhanghelul Mihail arată împăratului o cruce albă, apărută pe cer. Aici avem transpunerea iconografică a evenimentului istoric relatat de istoricul latin Eusebiu în „Vita Constantini“ (privitor la apariţia pe cer a crucii Mântuitorului şi cuvintele: gr. του το νικα — tu to nika = învinge prin aceasta). Sensul simbolic al scenei „Cavalcada de la Pătrăuţi“ este naţional, fiind legat de un moment istoric: Ştefan cel Mare, Domnul Moldovei, în lupta cu turcii trebuia să-i învingă pe aceşti duşmani ai crucii ca odinioară marele împărat Constantin în lupta împotriva păgânismului. În tabloul votiv al bisericii din Pătrăuţi, cu hramul Sf. Constantin, acesta e înfăţişat prezentând lui Hristos pe Ştefan şi familia sa, care-i închină biserica. Scenă de largă desfăşurare, „Asediul Constantinopolului“ apare în pictura exterioară pe peretele de sud al Moldoviţei (unde se păstrează mai bine ca la celelalte biserici moldovene), într-un registru inferior chiar sub scena ce reprezintă „Acatistul Maicii Domnului“, de care se leagă prin rugăciunea Acatistului; creştinii au învins în anul 626 pe duşmanii care au asediat Constantinopolul (perşi sau avari). Pictorii bisericeşti fac confuzie între două momente istorice: „asediul Constantinopolului“ de către perşi sau avari în sec. VII şi asedierea lui de către turci (1453). La biserica Arbore (Suceava), unde mai e reprezentată această scenă, reiese că aici e vorba de asediul din 626. La celelalte biserici (Moldoviţa, Humor, Probota, Sf. Gheorghe — Suceava), unde mai apare scena „Asediului“, se menţionează „Şarigrad“ şi se reproduc elemente care lipsesc la Arbore, ca: „armata de artilerie“, „arcuri şi săgeţi“, elemente ce duc la concluzia că e vorba de asediul Constantinopolului din 1453. Scena prezintă o cetate fortificată, în jur marea furtunoasă, duşmanii asediază pe apă şi uscat, pe ziduri ostaşii creştini luptă împotriva asediatorilor turci, îmbrăcaţi în costume turceşti, luptă cu săgeţi, suliţe, artilerie. În interiorul cetăţii se vede o procesiune cu icoana Maicii Domnului şi mulţimea care se roagă pentru izbândă. Pictura unor scene istorice se vede şi la Hurez: Constantin cel Mare în lupta cu Maxenţiu, când apare pe cer crucea (Istoria Artelor Plastice, vol. II, Bucure;ti, 1957, p. 54). Începând din sec. XVIII, atât în pictura exterioară a bisericilor din Moldova, cât şi din Muntenia, apar tot mai numeroase elemente cu caracter laic, naţional sau local, cu caracter narativ şi pitoresc (hore, lăutari), uneori în cadrul scenelor religioase sau în panouri independente, care arată tendinţa pictorilor de a se elibera de canonul Erminiilor zugravilor şi de a îmbogăţi cu teme noi vechea pictură bizantină (Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993, p. 555).


Site-ul - Sfinţii Închisorilor
„Să ne cunoaştem trecutul!“
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact