1 | Şi mi-a zis Domnul: Ia-ţi un caiet a mare şi nou şi scrie'n el cu condei omenesc b despre iuţeala cu care se va face jefuirea prăzilor c; căci i-a venit ceasul. |
2 | Şi fă-Mi Mie martori din oameni credincioşi: pe Urie şi pe Zaharia, fiul lui Barachia. |
3 | Şi am intrat la proorociţă d; şi ea a luat în pântece e şi a născut fiu. Şi mi-a zis Domnul: Pune-i numele: "Pradă repede, jefuieşte iute". f |
4 | Căci mai înainte de a şti pruncul să zică "tată" sau "mamă", puterea Domnului şi prăzile Samariei vor fi duse înaintea regelui Asirienilor. |
5 | Şi Domnul mi-a grăit încă o dată, zicând: |
6 | Fiindcă poporul acesta nu vrea apa Siloamului, care curge lin, dar vrea să-l aibă pe Raţon, fiul lui Remalia, să fie rege peste voi, |
7 | pentru aceea, iată, Domnul aduce asupra voastră apele Râului g, cele mari şi năvalnice, şi chiar pe regele Asirienilor şi slava lui; şi el se va sui peste oricare din văile voastre şi va umbla pe oricare din zidurile voastre; |
8 | şi-l va lua şi duce departe din Iudeea pe tot omul în stare să-şi ridice capul sau care va putea să facă ceva, iar tabăra lui va umple întinderea ţării tale. Cu noi este Dumnezeu, h |
9 | înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi; auziţi pân' la marginile pământului; cei puternici, plecaţi-vă; că dacă iarăşi vă veţi întări, iarăşi veţi fi biruiţi; |
10 | şi orice sfat îl veţi gândi, Domnul îl va risipi; şi cuvântul pe care-l veţi mai grăi nu va dura întru voi; căci cu noi este Dumnezeu. |
11 | Aşa zice Domnul: Cu mână tare se răzvrătesc ei în a nu merge pe calea acestui popor; |
12 | să nu spună ei că e greu; căci orice spune acest popor, greu este; dar de frica lui să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi; |
13 | pe Însuşi Domnul puterilor i, pe El sfinţiţi-L, şi El va fi frica voastră; şi dacă vei nădăjdui într'Însul, El îţi va fi ţie spre sfinţenie; |
14 | şi de El nu vă veţi apropia ca de o piatră de poticnire şi nici ca de o piatră în cădere; dar casa lui Iacob se află într'un laţ, iar locuitorii Ierusalimului într'o surpătură. |
15 | De aceea mulţi din ei vor slăbi şi vor cădea şi vor fi zdrobiţi; şi se vor zbate şi duşi vor fi oamenii din chiar întemeierea lor. |
16 | Atunci se vor vădi cei ce pecetluiesc legea cu scopul de a nu o învăţa. |
17 | Şi se va zice: Îl voi aştepta pe Dumnezeu, Cel ce Şi-a întors faţa de la casa lui Iacob, şi voi nădăjdui într'Însul. |
18 | Iată, eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu; şi'n casa lui Israel fi-vor ei spre semne şi minuni de la Domnul Atotţiitorul, Cel ce locuieşte în muntele Sionului. j |
19 | Şi dacă ei vă vor zice: Întrebaţi-i pe cei ce au în ei duhul ghicitului, pe cei ce vorbesc din pământ, pe cei ce spun vorbe fără rost, pe cei ce cheamă morţii!.... Oare un popor nu-L întreabă pe Dumnezeul său? De ce să-i întrebe pe cei morţi despre cei vii? k |
20 | Fiindcă El a dat legea spre ajutor, pentru ca ei să nu poată vorbi în virtutea acestui cuvânt, că adică nu vor mai fi atunci daruri pentru El. |
21 | Şi foamete grea va veni peste voi; şi va fi că atunci când veţi flămânzi veţi fi cuprinşi de mâhnire şi-i veţi vorbi de rău pe cei mai-mari şi rânduielile părinţilor voştri; şi vor căta sus la cer |
22 | şi jos la pământ se vor uita, şi, iată, grea întristare şi întuneric şi necaz şi strâmtorare şi beznă de nepătruns cu ochii; |
23 | şi cel strâmtorat nu se va întrista doar pentru un timp. |