Asediul şi cucerirea Ierusalimului. Sedechia, rob. Jefuirea templului, dărâmarea zidurilor. A doua deportare. Guvernatorul Godolia. Eliberarea lui Ioiachim. | |
1 | Şi a fost că în cel de al nouălea an al domniei lui Sedechia, în luna a zecea a, Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit cu toată oastea lui împotriva Ierusalimului şi l-a împresurat şi a făcut întărituri împrejuru-i. |
2 | Şi a stat cetatea împresurată până în anul al unsprezecelea al domniei regelui Sedechia. |
3 | Iar în ziua a noua [a lunii a patra], când foametea a biruit în cetate şi poporul ţării nu mai avea pâine, |
4 | o spărtură a fost făcută'n cetate, şi toţi războinicii au ieşit noaptea pe calea porţii cea dintre ziduri, adică [poarta] de lângă grădina regelui. Caldeii însă stăteau aşezaţi în jurul cetăţii. Şi a ieşit [şi regele] pe calea ce duce în câmpie. b |
5 | Dar oastea Caldeilor l-a urmărit pe rege şi l-a ajuns în şesul Ierihonului, iar oastea lui s'a risipit toată dimprejuru-i. |
6 | Şi l-au luat pe rege şi l-au dus la regele Babilonului, în Ribla c, şi l-au supus judecăţii. |
7 | Pe fiii regelui i-au înjunghiat în faţa ochilor lui, iar lui Sedechia i-au scos ochii şi i-au încătuşat picioarele în piedică de cai d şi l-au dus în Babilon. |
8 | Iar în luna a cincea, în cea de a şaptea zi a lunii, adică în cel de al nouăsprezecelea an al domniei lui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia gărzii cel dintâi între dregătorii regelui Babilonului |
9 | şi a ars templul Domnului şi casa regelui şi toate casele din Ierusalim: casă cu casă, pe toate le-a ars |
10 | căpetenia gărzii. |
11 | Apoi a strămutat şi restul poporului care mai rămăsese în cetate, pe cei ce se predaseră regelui Babilonului şi rămăşiţa poporului de rând; |
12 | căpetenia gărzii n'a lăsat decât o parte din sărăcimea ţării, să lucreze viile şi ogoarele. |
13 | Caldeii au sfărâmat stâlpii de aramă din templul Domnului, şasiurile spălătoarelor şi marea de aramă din templul Domnului, iar arama lor au dus-o în Babilon; |
14 | şi căldările şi lopeţile şi cupele şi cădelniţele şi toate vasele de aramă ce se foloseau la slujbe, pe toate le-a luat. |
15 | A mai luat căpetenia gărzii tigăile, precum şi cupele de aur şi de argint, |
16 | cei doi stâlpi şi marea şi şasiurile pe care le făcuse Solomon pentru templul Domnului. Arama din toate aceste lucruri nu se mai putea cântări. |
17 | Un singur stâlp era înalt de optsprezece coţi; capitelul îi era de aramă, iar înălţimea acestuia era de trei coţi; plasa şi rodiile unui capitel, de jur-împrejur, erau de aramă; aşa era şi cel de al doilea stâlp, cu plasa... e |
18 | Căpetenia gărzii l-a luat apoi pe Seraia, marele preot, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei care străjuiau uşile. |
19 | Iar din cetate a luat un eunuc care era căpetenie peste oşteni şi cinci oameni din cei ce vedeau faţa regelui şi care au fost găsiţi în cetate, şi pe secretarul mai-marelui oastei, cel care ţinea socoteala poporului din ţară, precum şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate; |
20 | pe aceştia i-a luat Nebuzaradan, căpetenia gărzii, şi i-a dus la regele Babilonului, în Ribla. |
21 | Iar regele Babilonului i-a lovit şi i-a ucis acolo, în Ribla, în ţinutul Hamatului. Aşa a fost strămutat Iuda din ţara lui. |
22 | Iar peste poporul care a rămas în ţara lui Iuda - cel pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, l-a lăsat - acesta l-a pus pe Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan. |
23 | Atunci toţi mai-marii oastei ei şi oamenii lor f au auzit că regele Babilonului îl rânduise pe Godolia şi au venit la Godolia, în Miţpa: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacai, ei cu oamenii lor. |
24 | Iar Godolia li s'a jurat lor şi oamenilor lor şi le-a zis: Nu vă temeţi de trecerea Caldeilor; rămâneţi în ţară, slujiţi-l pe regele Babilonului şi va fi bine de voi. g |
25 | Dar a fost că în luna a şaptea a venit Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul regesc, cu zece oameni şi l-a lovit pe Godolia, iar acesta a murit, el şi Iudeii şi Caldeii care se aflau cu el în Miţpa. |
26 | Atunci s'a sculat tot poporul de la mic la mare , cu căpeteniile oastei, şi s'au dus în Egipt, fiindcă se temeau de Caldei. |
27 | Şi a fost că în cel de al treizeci şi şaptelea an de la strămutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, şi anume în ziua a douăzeci şi şaptea a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, regele Babilonului h, în primul an al domniei sale, a ridicat fruntea lui Ioiachim i, regele lui Iuda, şi l-a scos din temniţă. |
28 | Şi i-a spus vorbe bune şi i-a pus tronul mai presus de tronurile regilor care se aflau cu el în Babilon; |
29 | şi i-a schimbat hainele de temniţă; iar [Ioiachim] a mâncat întotdeauna de faţă cu el, în toate zilele vieţii lui. |
30 | Întreţinerea i se dădea, fără sminteală, din casa regelui, porţia zilnică în fiecare zi, în toate zilele vieţii lui. j |