picioarele grabnice în a face răul, |
Săracii cinstiţi şi fiii bine crescuţi. | |
1 | Mai bun e săracul în calea simplităţii lui decât cel cu buze viclene şi cap fără minte. |
2 | Unde nu e ştiinţa sufletului, acolo nu este binele, iar cel ce-şi grăbeşte picioarele se va împiedica. |
3 | Nebunia omului îi strâmbă căile şi'n inima lui Îl învinuie pe Dumnezeu. |
4 | Bogăţia aduce belşug de prieteni, dar săracul se trezeşte şi fără singurul său prieten. |
5 | Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit, iar cel ce învinuie pe nedrept nu va scăpa. |
6 | Mulţi sunt cei ce se gudură pe lângă feţele regilor; dar tot omul rău îi devine ocară altui om. |
7 | Tot cel care-l urăşte pe fratele sărac departe va fi şi de prietenie. Buna cugetare se apropie de cei ce o ştiu, iar omul înţelept o află. Cel ce face mult rău desăvârşeşte răul, iar cel ce întărâtă cuvinte nu se va mântui. |
8 | Cel care-şi agoniseşte înţelepciune se iubeşte pe sine, iar cel ce-şi păstrează lucrarea minţii va afla binele. |
9 | Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit, iar cel ce aţâţă răutatea, de ea va pieri. |
10 | Celui fără minte desfătarea nu-i foloseşte la nimic şi tot aşa dacă sluga începe să domnească cu semeţie. |
11 | Omul milostiv e mult-îngăduitor şi lauda lui va trece pe deasupra nelegiuiţilor. |
12 | Ameninţarea regelui e ca răcnetul leului, dar bunăvoinţa lui e ca roua pe iarbă. |
13 | Fiul fără minte e o ruşine pentru tatăl său, iar prinoasele din simbria desfrânatei nu sunt curate. |
14 | Părinţii le împart fiilor casă şi avere, dar femeia îi este rânduită bărbatului de către Dumnezeu. |
15 | Bărbatului afemeiat îi stă'n cale laşitatea, iar sufletul celui trândav va flămânzi. |
16 | Cel ce păzeşte porunca, sufletul şi-l păzeşte, dar cel ce-şi dispreţuieşte căile, acela va pieri. |
17 | Cel care-l miluieşte pe sărac Îl împrumută pe Dumnezeu şi după ceea ce dă i se va răsplăti. |
18 | Cât timp mai e nădejde, pedepseşte-ţi fiul, dar în sufletul tău nu te înălţa pân'la trufie. |
19 | Omul răutăcios va avea multă pagubă, dar dacă face răul îşi va pierde şi sufletul. |
20 | Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, pentru ca măcar la urma urmelor să fii înţelept. |
21 | Multe gânduri sunt în inima omului, dar sfatul Domnului rămâne în veac. |
22 | Roadă îi este omului milostenia, iar săracul cel drept e mai bun decât bogatul mincinos. |
23 | Spre viaţă îi este omului frica de Domnul, dar cel fără frică stă pe unde cunoaşterea nu-i de văzut. |
24 | Cel ce cu nedreptate îşi ascunde mâinile'n sân nu şi le va duce nici la gură. |
25 | Când îl baţi pe ticălos, omul simplu devine mai isteţ, iar dacă-l vei certa pe omul înţelept, el va cunoaşte priceperea. |
26 | Cel care nu-şi cinsteşte tatăl şi se leapădă de mama sa, acela va fi supus ruşinii şi ocării. |
27 | Fiul care încetează să păstreze învăţătura tatălui său, acela cu rele vorbe se va deprinde. |
28 | Cel ce se pune chezaş pentru copilul nemintos dispreţuieşte dreptatea, iar gura celor necredincioşi va înghiţi judecăţile. |
29 | Bice li se pregătesc neruşinaţilor şi, tot aşa, pedepse pentru cei fără minte. |