Profeţie asupra celor şaptezeci de săptămâni. | |
1 | În primul an al [domniei] lui Darius, fiul lui Asuerus a, din neamul Mezilor, care a domnit peste regatul Caldeilor, |
2 | eu, Daniel, am înţeles din Cărţi b numărul anilor despre care a fost cuvântul Domnului către profetul Ieremia: şaptezeci de ani până când pustiirea Ierusalimului va fi împlinită c. |
3 | Şi m'am aşezat cu faţa către Domnul Dumnezeu, ca să-L cercetez prin rugăciune, cereri, post, haină de sac şi cenuşă pe cap d. |
4 | M'am rugat Domnului Dumnezeu şi m'am mărturisit e şi am zis: Doamne, Dumnezeul Cel mare şi minunat, Cel ce-Ţi păzeşti legământul şi mila faţă de cei ce Te iubesc şi faţă de cei ce păzesc poruncile Tale: |
5 | Noi am păcătuit, nedreptate am făcut, fărădelege am săvârşit, ne-am îndepărtat şi ne-am abătut de la poruncile şi judecăţile tale; |
6 | şi nu i-am ascultat pe robii Tăi profeţii, cei ce în numele Tău grăiau către regii noştri, către principii noştri, către părinţii noştri şi către'ntregul popor al ţării. |
7 | Ţie, Doamne, [Îţi este] dreptatea, iar nouă ruşinea obrazului, aşa cum este astăzi: oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului, întregului Israel, celor de aproape şi celor de departe'n tot pământul pe unde Tu i-ai risipit din pricina înşelăciunii cu care ei Te-au înşelat f. |
8 | În Tine, Doamne, este dreptatea noastră, iar în noi e ruşinea obrazului: în regii noştri, în principii noştri şi în părinţii noştri, deoarece noi am păcătuit. |
9 | Întru Tine, Doamne, Dumnezeul nostru, se află îndurările şi iertările, de vreme ce noi ne-am îndepărtat [de Tine]; |
10 | şi n'am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului nostru, acela de a umbla în legile Lui, pe care El ni le-a pus înainte prin mâna robilor Săi, profeţii. |
11 | Mai mult, întregul Israel a călcat legea Ta şi s'a abătut de la a-Ţi auzi glasul; aşa a venit blestemul peste noi, şi jurământul cel scris în legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, căci noi am păcătuit faţă de El. |
12 | Iar El Şi-a întărit cuvintele pe care le grăise împotriva noastră şi împotriva judecătorilor noştri care ne-au judecat g, aducând asupra noastră rele nemaipomenite, că sub întregul cer nu s'au întâmplat ca acelea ce s'au petrecut în Ierusalim. |
13 | Aşa cum este scris în legea lui Moise, toate relele acestea au venit peste noi, dar noi nu ne-am rugat Domnului, Dumnezeului nostru, ca să ne întoarcem de la nedreptăţile noastre şi să agonisim înţelegere întru adevărul Tău întreg h. |
14 | Dar Domnul a vegheat; şi le-a adus peste noi i, căci drept este Domnul Dumnezeul nostru peste toate lucrurile Lui, pe care El le-a făcut, dar noi n'am ascultat la glasul Său. |
15 | Şi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce cu mână tare l-ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului şi Ţi-ai făcut un nume aşa cum e astăzi: am păcătuit, nelegiuiri am săvârşit! |
16 | Doamne, mila Ta e peste tot; întoarce-Ţi mânia şi urgia de la cetatea ta, Ierusalimul, şi de la muntele Tău cel sfânt j; că am păcătuit prin nedreptăţile noastre şi ale părinţilor noştri k; Ierusalimul şi poporul Tău au devenit ocară printre toţi cei ce ne sunt în preajmă. |
17 | Şi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, ascultă rugăciunea robului Tău şi cererile lui, şi, de dragul Tău, Doamne, arată-Ţi faţa peste sfântul Tău locaş cel pustiit! |
18 | Pleacă-Ţi auzul, Dumnezeul meu, şi auzi, deschide-Ţi ochii şi vezi pustiirea noastră şi a cetăţii Tale în care numele Tău este chemat; că nu pentru dreptăţile noastre cădem înaintea Ta rugându-ne, ci pentru îndurările Tale cele multe, Doamne! |
19 | Ascultă, Doamne!; Doamne, binevoieşte!; Doamne, ia aminte şi fă!; de dragul Tău nu zăbovi, Dumnezeul meu, că numele Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău!... |
20 | Şi'n timp ce eu eram încă grăind şi rugându-mă şi mărturisind păcatele mele şi pe ale poporului meu Israel şi aruncând în faţa Domnului Dumnezeului meu ruga mea cea plină de milă pentru muntele cel sfânt, |
21 | pe când încă grăiam rugându-mă, iată bărbatul Gavriil, pe care-l văzusem în vedenia de la început, venind în zbor; şi s'a atins de mine cam pe la vremea jertfei de seară. |
22 | Şi mi-a atras luarea-aminte şi a vorbit cu mine şi a zis: «Daniele, acum am venit ca să te fac să înţelegi l. |
23 | La începutul rugii tale a ieşit poruncă, iar eu am venit să-ţi vestesc; căci tu eşti un om de la căpătul dorului m; de aceea, ia aminte la ce spun, şi înţelege vedenia. |
24 | Şaptezeci de săptămâni n au fost rânduite asupra poporului tău şi asupra sfintei cetăţi o ca să se sfârşească păcatul p şi să se pecetluiască păcatele q şi să se şteargă fărădelegile şi să se cureţe nedreptăţile şi să se aducă dreptate veşnică r, să se pecetluiască vedenia şi profetul s şi să se ungă Sfântul-Sfinţilor ş. |
25 | |
26 | |
27 |