1 | Şi a fost cuvântul Domnului către mine, zicând: |
2 | Iar tu, fiul omului: Dintre toate lemnele crengilor ce se află printre arborii pădurii, ce se poate face oare din lemnul viţei de vie? a |
3 | Oare vor lua dintr'însa lemn care să fie bun de lucrat? Oare vor lua dintr'însa un cui ca să agaţe de el un lucru oarecare? |
4 | nimic, decât dată focului s'o mistuie; focul îi arde prisosul uscat peste an când se curăţă, şi ea devine'ntru totul nimic: este ea bună de ceva? |
5 | nici chiar când este întreagă nu-i bună să faci ceva din ea; dar oare când focul o mistuie, mai este ea bună de vreo treabă? |
6 | De aceea, zi: Aşa grăieşte Domnul: Ca pe-o coardă de viţă printre copacii pădurii pe care Eu am dat-o focului s'o mistuie, aşa i-am dat pe cei ce locuiesc Ierusalimul. |
7 | Faţa Mi-o voi îndrepta împotriva lor: Din foc vor ieşi, dar focul îi va arde; b şi vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, când faţa Mi-o voi stâlpi împotriva lor. |
8 | Şi ţara o voi da spre pustiire pentru că ei fără greş au greşit, zice Domnul. |