Dar ei nu s'au supus şi L-au întărâtat pe Duhul Său cel Sfânt; aşa că Domnul S'a întors în a le fi potrivnic, El Însuşi S'a luptat împotriva lor. |
1 | De aceea eu, cel întemniţat întru Domnul a, din suflet vă rog să umblaţi cu vrednicie b, potrivit chemării cu care aţi fost chemaţi, |
2 | cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, întru iubire îngăduindu-vă unii pe alţii, |
3 | străduindu-vă să păstraţi unitatea duhului întru legătura păcii. |
4 | Un singur Trup c şi un singur Duh, aşa cum aţi şi fost chemaţi la o singură Nădejde a chemării voastre; |
5 | un singur Domn, o singură Credinţă, un singur Botez, |
6 | un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor d, Care este peste toţi şi prin toţi şi'ntru toţi. |
7 | Dar fiecăruia dintre noi i s'a dat harul după măsura darului lui Hristos. |
8 | Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălţime, robit-a robia şi daruri datu-le-a oamenilor. |
9 | Iar aceea că S'a suit ce înseamnă decât că El mai întâi S'a pogorît în părţile cele mai de jos ale pământului? |
10 | Cel ce S'a pogorît, El este şi Cel ce S'a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul e. |
11 | Şi El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii binevestitori, pe alţii păstori şi învăţători, |
12 | ca să-i pregătească pe sfinţi pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, |
13 | până ce toţi vom ajunge la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos; |
14 | ca să nu mai fim copii, clătinaţi de valuri şi purtaţi de orice vânt de'nvăţătură încoace şi'ncolo prin viclenia oamenilor, prin meşteşugul lor de a atrage'n rătăcire; |
15 | ci'n iubire trăind după adevăr, în toate să creştem întru El Care este Capul, Hristos, |
16 | dintru Care întregul trup, bine alcătuit şi bine încheiat prin toate legăturile care-l hrănesc după lucrarea fiecărei părţi la măsura ei, îşi face creşterea spre a se zidi el însuşi întru iubire f. |
17 | Aşadar, aceasta spun şi mărturisesc întru Domnul: de acum să nu mai umblaţi aşa cum umblă păgânii în deşertăciunea minţii lor, |
18 | întunecaţi fiind la minte, înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor; |
19 | fiind ei în nesimţire, s'au dat pe ei înşişi neruşinării, spre nesăţioasa săvârşire a tot felul de necurăţii. |
20 | Voi însă nu aşa L-aţi primit în învăţătură pe Hristos g, |
21 | dacă într'adevăr L-aţi ascultat şi dacă aţi fost învăţaţi întru El aşa cum este adevărul întru Iisus: |
22 | Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, |
23 | să vă înnoiţi în duhul minţii voastre |
24 | şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia adevărului. |
25 | Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia ne suntem mădulare. |
26 | Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi h; peste mânia voastră să nu apună soarele, |
27 | nici să-i daţi diavolului prilej. |
28 | Cine-a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească lucrând cinstit cu mâinile sale, ca să aibă să dea celui ce are nevoie. |
29 | Nici un cuvânt rău să nu iasă din gura voastră, ci numai cel care este bun spre zidirea cea de trebuinţă, pentru ca el să dea har celor ce-l aud. |
30 | Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. |
31 | Să piară de la voi toată amărăciunea şi întărâtarea şi mânia şi strigarea şi blasfemia împreună cu toată răutatea. |
32 | Ci fiţi buni între voi, milostivi, iertându-vă unul altuia, aşa cum şi Dumnezeu v'a iertat vouă întru Hristos. |