Regele Solomon a adormit laolaltă cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David. Iar în locul său, în Ierusalim, a domnit Roboam, fiul său; acesta avea patruzeci şi unu de ani când a început să domnească, iar domnia lui în Ierusalim a durat şaptesprezece ani. Mama lui se numea Naama, şi era fiica lui Ana, fiul lui Nahaş, regele fiilor lui Amon. El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului şi nu a umblat în căile lui David, părintele său. g În muntele Efraim se afla un om, un rob al lui Solomon, care se numea Ieroboam; pe mama lui, femeie desfrânată, o chema Ţerua. Solomon l-a pus ispravnic peste corvezile din casa lui Iosif; el a zidit pentru Solomon cetatea Tirţa, din muntele lui Efraim. Şi avea sub el trei sute de care cu cai. Cetăţuia a zidit-o cu oamenii de corvoadă din casa lui Efraim; tot el a întărit cetatea lui David; şi se ridica peste regat. Solomon căuta să-l omoare, iar el s'a temut şi a fugit la Şişac, regele Egiptului, la care a rămas până la moartea lui Solomon. Pe când se afla încă în Egipt, Ieroboam a aflat că Solomon murise. Şi a vorbit în auzul lui Şişac, regele Egiptului, zicând: „Dă-mi drumul, şi mă voi întoarce în ţara mea“. Iar Şişac i-a zis: „Cere-mi ce doreşti, iar eu îţi voi da“. Atunci Şişac i-a dat-o de soţie pe Ano, sora mai mare a Tafnesei, soţia sa. Aceasta era mare între fiicele regelui şi i l-a născut lui Ieroboam pe Abia, fiul lui. Şi a zis Ieroboam către Şişac: „Lasă-mă negreşit să plec, şi mă voi duce!“ Şi a plecat Ieroboam din Egipt şi a venit în ţinutul Tirţa, care era în muntele lui Efraim. Şi s'a adunat acolo toată seminţia lui Efraim, iar Ieroboam a zidit acolo ţarcuri întărite. Dar copilaşul lui Ieroboam s'a îmbolnăvit de o boală foarte grea. Şi s'a dus Ieroboam să întrebe despre copil. Şi a zis către Ano, femeia sa: „Scoală-te, du-te şi întreabă-L pe Dumnezeu despre copil, dacă el va scăpa cu viaţă din boala lui“. În Şilo era un om pe care-l chema Ahia, în vârstă de şaizeci de ani; şi cuvântul Domnului era într'însul. Şi a zis Ieroboam către femeia lui: „Scoală-te şi ia în mâinile tale pâini pentru omul lui Dumnezeu, şi turte pentru copiii lui, şi struguri şi un urcior cu miere“. Iar femeia s'a sculat şi a luat în mâinile ei pâini şi două turte şi struguri şi un urcior cu miere pentru Ahia. Omul însă era bătrân, cu ochii împăienjeniţi, încât nu putea să vadă. Ea s'a sculat şi a plecat din Tirţa. Şi a fost că'n timp ce ea venea în cetate la Ahia Şilonitul, Ahia i-a spus slujitorului său: „Ieşi acum s'o întâmpini pe Ano, femeia lui Ieroboam, şi-i vei spune: – Intră şi nu sta!; căci aşa grăieşte Domnul: Eu îţi trimit lucruri grozave“. Şi a intrat Ano la omul lui Dumnezeu. Iar Ahia i-a zis: „De ce mi-ai adus pâini şi struguri şi turte şi un urcior cu miere? Aşa grăieşte Domnul: «Iată, tu vei pleca de la mine; şi va fi că atunci când vei fi intrat în cetate, adică în Tirţa, slujnicele tale îţi vor ieşi înainte şi-ţi vor zice: – Copilul a murit». Căci aşa grăieşte Domnul: «Iată, Eu voi nimici din Ieroboam toată partea bărbătească; cel din Ieroboam care va muri în cetate, pe acela câinii îl vor mânca; iar cel ce va muri în câmp, pe acela îl vor mânca păsările cerului; iar copilul va fi mult jelit. Vai, Doamne, că doar în el s'a găsit ceva bun care să-I placă Domnului»!“ Şi dacă a auzit acestea, femeia a plecat. Şi a fost că'n timp ce ea intra în Tirţa, copilul a murit; bocete au ieşit s'o întâmpine. Ieroboam s'a dus atunci la Sichem, în muntele lui Efraim. Şi s'au adunat acolo seminţiile lui Israel. Şi a mers acolo şi Roboam, fiul lui Solomon. Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia Enlamitul, zicând: „Ia-ţi o haină nouă, care n'a trecut prin apă, şi rupe-o în douăsprezece bucăţi; şi dă-i-le lui Ieroboam şi spune-i: – Aşa grăieşte Domnul: «Ia-ţi pentru tine zece bucăţi, ca să te încingi!» Ieroboam le-a luat, iar Şemaia a zis: – Aşa grăieşte Domnul: «Să fii peste zece seminţii ale lui Israel!» Iar poporul a zis către Roboam, fiul lui Solomon: „Tatăl tău a pus jug greu asupra noastră şi şi-a îngreuiat bucatele de pe masă; dar uşurează-l acum de pe noi, iar noi îţi vom sluji“. Atunci Roboam a zis către popor: „Aşteptaţi trei zile şi vă voi da răspunsul“. Şi a zis Roboam: „Aduceţi-mi bătrânii şi mă voi sfătui cu ei despre ceea ce îi voi răspunde poporului în ziua a treia“. Aşa că Roboam a vorbit în auzul lor, al celor ce fuseseră trimişi de popor. Şi au zis bătrânii poporului: „Aşa ţi-a grăit poporul“. Roboam însă nu a ţinut seama de sfatul lor, fiindcă nu i-a plăcut. Şi a trimis şi i-a adunat pe cei ce crescuseră împreună cu el şi le-a grăit: „Aşa şi aşa mi-a spus poporul prin cei ce i-a trimis“. Iar cei ce crescuseră împreună cu el au zis: „Aşa îi vei spune poporului: – Degetul meu cel mic e mai gros decât mijlocul tatălui meu; tatăl meu v'a biciuit cu bice, dar eu vă voi stăpâni cu scorpioni“. Şi i-a plăcut lui Roboam acest cuvânt; el i-a răspuns poporului aşa cum îl sfătuiseră tinerii, aceia care crescuseră împreună cu el. Şi'ntreg poporul a vorbit ca unul, fiecare cu vecinul său şi toţi laolaltă, strigând şi zicând: „Noi nu avem parte cu David, şi nici moştenire cu fiul lui Iesei! La corturile tale, Israele, fiecare!; căci omul acesta nu-i făcut să fie căpetenie sau conducător peste noi!“ Şi tot poporul s'a împrăştiat din Sichem şi s'a dus fiecare la casa lui. Iar Roboam, adunându-şi puterile, a plecat aruncându-se în unul din carele lui şi a intrat în Ierusalim. Acolo l-au urmat toată seminţia lui Iuda şi toată seminţia lui Veniamin. Şi a fost că la începutul anului i-a adunat Roboam pe toţi oamenii lui Iuda şi Veniamin şi s'a ridicat să se bată cu Ieroboam la Sichem. Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: „Spune-i lui Roboam, regele lui Iuda, şi la toată casa lui Iuda şi Veniamin, precum şi celor rămaşi din popor: «Aşa grăieşte Domnul: Să nu vă ridicaţi şi nici să vă războiţi cu fraţii voştri, fiii lui Israel!; întoarceţi-vă fiecare la casa lui, căci lucrul acesta e de la Mine»“. Iar ei au ascultat de cuvântul Domnului şi au încetat să se mai ridice, aşa cum le spusese Domnul. |