De câte ori vor merge, Eu mreaja Mi-o voi pune peste ei: ca pe păsările cerului îi voi trage'n jos; cu zvonul necazurilor lor ce au să vină, cu el îi voi certa. |
Osea, rege al lui Israel. Asirienii cuceresc Samaria şi deportează populaţia. | |
1 | În cel de-al doisprezecelea an al domniei lui Ahaz, regele lui Iuda, rege peste Israel, în Samaria, a devenit Osea, fiul lui Ela, care a domnit nouă ani. |
2 | El a făcut ceea ce e rău în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israel de dinaintea lui. |
3 | Împotriva lui a venit Salmanasar, regele Asiriei a; Osea i-a devenit supus şi-i plătea bir. |
4 | Dar regele Asirienilor a descoperit în el necredincioşie, dat fiind că trimisese o solie la So, regele Egiptului, şi în anul acela nu-i plătise birul; şi l-a împresurat şi l-a încătuşat în temniţă. |
5 | Apoi regele Asiriei s'a ridicat împotriva întregii ţări şi a ajuns la Samaria şi a împresurat-o vreme de trei ani. |
6 | Iar în cel de al nouălea an al lui Osea, regele Asiriei a cucerit Samaria şi i-a strămutat pe Israeliţi în Asiria şi i-a aşezat în Halach şi în Habor, lângă râul Gozan, în munţii Mediei. b |
7 | Aceasta, deoarece fiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor Cel ce i-a scos din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraon, regele Egiptului şi s'au temut de dumnezei străini |
8 | şi au umblat în năravurile neamurilor pe care Dumnezeu le-a alungat din faţa fiilor lui Israel, precum şi în năravurile regilor lui Israel, făcând cum făceau aceştia; |
9 | şi deoarece fiii lui Israel au săvârşit fapte nedrepte împotriva Domnului, Dumnezeului lor, şi şi-au zidit înălţimi prin toate târgurile lor, de la turnul de pază până la cetatea întărită, |
10 | şi şi-au făcut stâlpi şi tufişuri pe fiece deal înalt şi sub fiece copac umbros |
11 | şi au ars tămâieri pe toate locurile înalte, aşa cum făceau neamurile pe care Domnul le alungase din faţa lor, şi au făcut locuri de'mpreunare c şi şi-au cioplit idoli ca să-L întărâte pe Domnul, |
12 | şi au slujit idolilor despre care Domnul le spusese: Să nu-I faceţi Domnului astfel de lucruri! |
13 | Atunci Domnul a dat mărturie împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda prin toţi profeţii Săi, prin fiecare văzător, zicând: Întoarceţi-vă din căile voastre cele rele şi păziţi poruncile Mele şi rânduielile Mele şi toată legea pe care Eu le-am poruncit-o părinţilor voştri, şi tot ceea ce Eu le-am trimis prin robii Mei, profeţii! |
14 | Dar ei n'au ascultat, ci şi-au învârtoşat cerbicea d mai tare decât aceea a părinţilor lor |
15 | şi n'au ţinut seama de mărturiile cu care Domnul li Se mărturisise şi au umblat după deşertăciuni şi au devenit deşerţi e şi [au umblat] după neamurile dimprejurul lor, deşi Domnul le poruncise să n'o facă; |
16 | şi au părăsit poruncile Domnului, Dumnezeului lor, şi şi-au făcut chipuri turnate două juninci! şi au făcut tufişuri şi s'au închinat la toată puterea cerului f şi i-au slujit lui Baal. |
17 | Pe fiii şi pe fiicele lor le-au trecut prin foc şi s'au folosit de ghicit şi de descântece şi s'au vândut la ceea ce e rău în ochii Domnului, ca să-L întărâte. |
18 | Iar Domnul S'a mâniat cumplit pe Israeliţi şi i-a lepădat de la faţa Sa; şi n'a rămas decât seminţia lui Iuda. |
19 | Dar nici chiar fiii lui Iuda n'au păzit poruncile Domnului, Dumnezeului lor, ci au umblat întru năravurile fiilor lui Israel, pe care aceia le făptuiau, şi L-au lepădat pe Domnul. |
20 | Iar Domnul S'a mâniat pe întreaga seminţie a lui Israel; şi le-a trimis necazuri şi i-a dat în mâna celor ce i-au jefuit, până ce i-a lepădat de la faţa Sa. |
21 | Aceasta, fiindcă Israeliţii s'au răzvrătit împotriva casei lui David; ei şi l-au făcut rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat; iar Ieroboam i-a abătut pe Israeliţi din calea Domnului şi i-a făcut să păcătuiască greu păcat: |
22 | fiii lui Israel au umblat în orice păcat pe care l-a făcut Ieroboam, fără nici o abatere, |
23 | până ce Domnul i-a lepădat pe Israeliţi de la faţa Sa aşa cum grăise prin toţi profeţii, robii Săi şi pe Israeliţi i-a strămutat din ţara lor în aceea a Asirienilor, unde se află şi azi. |
24 | Iar regele Asirienilor a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat în cetăţile Samariei, în locul fiilor lui Israel; aceştia au moştenit Samaria şi s'au aşezat în cetăţile ei. |
25 | Dar fiindcă la începutul vieţuirii lor acolo ei nu se temeau de Domnul, de aceea Domnul a trimis asupra lor lei care-i ucideau pe unii dintre ei. |
26 | Atunci i s'a spus regelui Asiriei, zicând: Neamurile pe care tu le-ai strămutat şi pe care le-ai aşezat prin cetăţile Samariei nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări; de aceea El a trimis leii asupra lor şi, iată, aceia îi omoară pentru că ei nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări. |
27 | Iar regele Asiriei a poruncit, zicând: Trimiteţi acolo pe unul din preoţii pe care i-aţi adus de acolo, ca să se ducă şi să trăiască acolo şi să-i înveţe legea Dumnezeului acelei ţări. |
28 | Şi l-au adus pe unul din preoţii pe care-i strămutaseră din Samaria, iar el s'a aşezat la Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul. |
29 | Dar neamurile şi-au făcut, fiecare, dumnezeii lor şi i-au aşezat în capiştile de pe înălţimi, pe care le făcuseră Samarinenii g: fiecare neam în cetăţile pe care le locuia: |
30 | oamenii din Babilon şi l-au făcut pe Sucot-Benot, cei din Cuta şi l-au făcut pe Nergal, cei din Hamat şi-au făcut-o pe Aşima, |
31 | cei din Ava şi i-au făcut pe Nivhaz şi Tartac, iar cei din Sefarvaim îşi ardeau fiii şi fiicele în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, zeii Sefarvaimilor. |
32 | Ei se temeau de Domnul h, dar şi-au aşezat urâciunile în capiştile de pe înălţimi, pe care şi le-au făcut în Samaria, fiecare neam în cetăţile pe care le locuia; se temeau de Domnul şi şi-au făcut dintre ei preoţi pentru înălţimi, iar aceştia aduceau pentru ei jertfe în capiştile de pe înălţimi; |
33 | şi de Domnul se temeau, şi dumnezeilor lor le slujeau după obiceiul popoarelor din mijlocul cărora fuseseră aduşi. |
34 | Până'n ziua de azi, ei fac în felul lor: se tem [de Domnul] şi fac după obiceiurile lor cele vechi; rânduielile şi judecăţile lor nu şi le fac după legea şi după poruncile pe care Domnul le-a poruncit fiilor lui Iacob cel pe care l-a numit Israel |
35 | atunci când a făcut cu ei legământ şi le-a poruncit, zicând: Să nu vă temeţi de dumnezei străini, nici să vă închinaţi lor, nici să le slujiţi şi nici să le aduceţi jertfe, |
36 | ci numai Domnului, Cel ce cu putere mare şi cu braţ înalt v'a scos din ţara Egiptului; de El să vă temeţi, Lui să vă închinaţi şi Lui să-i aduceţi jertfe; |
37 | fără'ncetare să păziţi rânduielile şi judecăţile şi legea şi poruncile pe care pentru voi le-a scris ca să le pliniţi; şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei; |
38 | şi nici legământul pe care El l-a făcut cu voi să nu-l uitaţi; şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei, |
39 | căci numai de Domnul, Dumnezeul vostru, trebuie să vă temeţi, şi El vă va scoate din mâna tuturor vrăjmaşilor voştri; |
40 | şi să nu vă potriviţi cu obiceiurile pe care ei le urmează! |
41 | Aşa că neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau idolilor lor; ba şi copiii lor şi copiii copiilor lor, până'n ziua de astăzi, fac aşa cum au făcut părinţii lor. |