puţin să stai cu mâinile în sân, |
Asuprirea celor slabi. Moartea e mai bună decât viaţa. Gelozie şi nesaţiu. Nu e bine să fie omul singur. Domniile schimbătoare: deşertăciune. | |
1 | Şi m'am întors şi am văzut toate asupririle care se fac sub soare; şi iată lacrimile celor asupriţi, şi nu-i nimeni care să-i aline. Puterea e'n mâna celor ce asupresc; nu, nu-i nimeni care să-i aline. |
2 | Şi i-am fericit pe cei morţi pe cei ce de-acum au murit mai mult decât pe cei vii decât pe cei ce sunt încă în viaţă ; |
3 | dar mai fericit decât aceştia este cel ce încă nu s'a născut, pentru că el n'a văzut faptele rele care s'au petrecut sub soare. |
4 | Şi am văzut eu că toată osteneala şi toată bărbăţia unei fapte nu sunt decât invidia omului faţă de aproapele său; aceasta este, şi ea, deşertăciune şi vânare de vânt. |
5 | Nebunul îşi ţine mâinile în sân şi-şi mânâncă propria sa carne. a |
6 | Mai bun e un pumn plin cu odihnă decât doi pumni plini cu trudă şi cu vânare de vânt. |
7 | Şi m'am întors şi am văzut deşertăciune sub soare. |
8 | Există un ins, şi pe un al doilea nu-l are, nici fiu şi nici frate nu are, şi el tot nu se opreşte din osteneală şi ochiul său nu se satură de bogăţii. Şi, atunci, pentru cine mă ostenesc eu şi mă lipsesc pe mine însumi de fericire? Iată că şi aceasta-i deşertăciune şi nevoinţă rea. |
9 | E mai bine să fie doi decât unul singur, căci pentru osteneala lor au plată mai bună; |
10 | şi dacă unul cade, fârtatele său îl ridică; dar vai celui ce este singur când cade, că el nu are pe un altul care să-l ridice. |
11 | Şi dacă vor dormi doi, le va fi şi cald; dar unul, el singur, cum se va încălzi? |
12 | Iar de se va ridica unul împotriva lui, cei doi îi vor ţine piept; că funia întreită nu se rupe curând. |
13 | Mai bun e un tânăr sărac şi înţelept decât un rege bătrân şi nemintos care nu mai ştie ce e purtarea de grijă; |
14 | că el poate ieşi din închisoare să domnească, cu toate că s'a născut sărac în regatul său. b |
15 | Văzut-am pe toţi cei vii care umblă sub soare cu un al doilea tânăr care poate sta pe locul celuilalt; |
16 | poporului său întreg nu-i dai de capăt, lor, tuturor celor ce erau înaintea lui; dar cei de la urmă nu se vor bucura de el, căci şi aceasta-i deşertăciune şi vânare de vânt. |
17 | Când mergi în casa lui Dumnezeu, păzeşte-ţi paşii; apropie-te ca să asculţi, iar jertfa ta să fie mai bună decât darul nebunilor, fiindcă ei nu cunosc răul pe care-l fac. c |