dovedite în toate vrerile Sale; |
1 | Pentru că mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor ce s'au adeverit printre noi, |
2 | aşa cum ni le-au predat cei care dintru'nceput le-au văzut şi au fost slujitori ai Cuvântului, |
3 | tot astfel şi eu, după ce pe toate le-am urmărit de la'nceput cu de-amănuntul a, m'am gândit că e bine să ţi le scriu pe rând, Preaputernice Teofile b, |
4 | pentru ca tu să cunoşti temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit. |
5 | Fost-a în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia; iar femeia lui era din fiicele lui Aaron c şi numele ei era Elisabeta. |
6 | Şi amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. |
7 | Şi nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. |
8 | Şi a fost că pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu în rândul cetei sale, |
9 | după rânduiala preoţiei i-au ieşit sorţii să intre în templul Domnului şi să tămâieze. |
10 | Iar la ceasul tămâierii toată mulţimea poporului era afară, rugându-se. |
11 | Şi îngerul Domnului i s'a arătat stând de-a dreapta altarului tămâierii. |
12 | Şi, văzându-l, Zaharia s'a tulburat şi frică a căzut peste el. |
13 | Iar îngerul i-a grăit: Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ţi-a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. |
14 | Şi-ţi va fi el bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui. |
15 | Că mare va fi el înaintea Domnului; nici vin şi nici băutură tare nu va bea, şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt; |
16 | şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul, Dumnezeul lor; |
17 | şi Lui Îi va merge el înainte cu duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să-i gătească Domnului popor pregătit. |
18 | Şi a zis Zaharia către înger: După ce voi cunoaşte aceasta? Că eu sunt bătrân, iar femeia mea, înaintată în zilele ei. |
19 | Şi răspunzând îngerul, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce stă în faţa lui Dumnezeu. Şi sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea. |
20 | Şi pentru că n'ai crezut în cuvintele mele, care se vor plini la vremea lor, iată vei fi mut şi nu vei putea vorbi până'n ziua când vor fi acestea. |
21 | Şi poporul îl aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu. |
22 | Şi când a ieşit, nu putea să vorbească. Şi ei au înţeles că vedenie a văzut în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut. |
23 | Şi când s'au împlinit zilele slujirii lui, s'a dus la casa sa. |
24 | Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit; şi vreme de cinci luni s'a tăinuit, zicându-şi: |
25 | Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să-mi ridice ocara de printre oameni d. |
26 | Iar în a şasea lună, trimis a fost de la Dumnezeu îngerul Gavriil într'o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, |
27 | la o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. |
28 | Şi intrând îngerul la dânsa, i-a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei! |
29 | Iar ea, văzându-l, s'a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: Ce fel de închinare e poate fi aceasta?.... |
30 | Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. |
31 | Şi iată'n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. |
32 | Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, |
33 | şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. |
34 | Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? |
35 | Şi răspunzând îngerul, i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri f; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. |
36 | Şi iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. |
37 | Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. |
38 | Iar Maria a zis: Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la dânsa. |
39 | Şi în zilele acelea, sculându-se Maria, s'a dus în grabă în ţinutul muntos, într'o cetate a lui Iuda g, |
40 | şi a intrat în casa lui Zaharia şi i s'a închinat Elisabetei. |
41 | Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, săltat-a pruncul în pântecele ei şi s'a umplut Elisabeta de Duh Sfânt, |
42 | şi a strigat cu glas mare şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. |
43 | Şi de unde mie aceasta, să vină la mine maica Domnului meu? |
44 | Că iată, de cum a ajuns glasul închinării tale la urechile mele, săltat-a pruncul de bucurie în pântecele meu. |
45 | Şi fericită este aceea care a crezut că se vor plini cele spuse ei de la Domnul. |
46 | Şi a zis Maria h: Măreşte, suflete al meu, pe Domnul, |
47 | şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu,
Mântuitorul meu, |
48 | că El a căutat spre smerenia roabei Sale; că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile; |
49 | că mi-a făcut mie mărire Cel-Puternic şi sfânt e numele Lui |
50 | şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. |
51 | Făcut-a faptă tare cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor; |
52 | coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi i-a înălţat pe cei smeriţi, |
53 | pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi, iar pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale. |
54 | Sprijinit-a pe Israel, sluga Sa, ca să-I pomenească mila, |
55 | aşa cum le-a grăit părinţilor noştri, lui Avraam şi seminţiei lui până'n veac. |
56 | Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s'a întors la casa ei. |
57 | Iar Elisabetei i s'a împlinit vremea să nască şi a născut un fiu. |
58 | Şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul Şi-a mărit mila faţă de ea; şi cu ea se bucurau împreună. |
59 | Şi a fost că în ziua a opta au venit să-l taie'mprejur pe prunc; şi voiau să-l numească Zaharia, cu numele tatălui său. |
60 | Şi răspunzând, mama sa a zis: Nu!; ci Ioan se va chema. |
61 | Şi au zis către ea: În rudenia ta nu e nimeni care să se cheme cu numele acesta.... |
62 | Şi i-au făcut semn tatălui său, cum ar vrea el să fie numit. |
63 | Şi cerând o tăbliţă, el a scris: Numele lui este Ioan. Şi toţi s'au mirat. |
64 | Şi îndată gura şi limba i s'au deschis; şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu. |
65 | Şi frică i-a cuprins pe toţi vecinii lor; şi despre lucrurile acestea s'a vorbit în tot ţinutul muntos al Iudeii. |
66 | Şi toţi cei ce le-au auzit le puneau în inima lor, zicând: Ce va fi oare copilul acesta?... Că şi mâna Domnului era cu el. |
67 | Şi Zaharia, tatăl său, s'a umplut de Duh Sfânt şi a profeţit, zicând: |
68 | Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul
lui Israel, că Şi-a cercetat poporul şi l-a răscumpărat; |
69 | şi putere mântuitoare ne-a ridicat din casa lui David, sluga Sa, |
70 | aşa cum a grăit prin gura sfinţilor Săi profeţi din veac, |
71 | mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc, |
72 | să facă milă cu părinţii noştri şi să-Şi amintească de legământul Său cel sfânt, |
73 | de jurământul cu care i S'a jurat lui Avraam, părintele nostru; |
74 | fiind noi astfel izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, să ne dea nouă ca, fără frică, |
75 | în faţa Lui să-I slujim în sfinţenie şi'n dreptate în toate zilele vieţii noastre. |
76 | Iar tu, pruncule, profet al Celui-Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului ca să-I găteşti căile, |
77 | să-i dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor, |
78 | prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care Răsăritul-cel-de-Sus ne-a cercetat. |
79 | Ca să-i lumineze pe cei ce şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii. |
80 | Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel. |