Castru dreptunghuilar (116 x 142.60 m) aflat la cea 3 km nord de com. Mehadia, pe locul numit "Zidina", distrus în mare parte de o carieră. Lîngă castru s-a dezvoltat o aşezare civilă, care n-a atins însă rangul de municipium sau colonia, ci a rămas pagus sau vicus. Cercetările arheologice au putut preciza zidul de incintă al castrului, porţile, turnul de apărare, pretoriul şi clădiri în interior, iar la aşezarea civilă termele şi unele edi­ficii, în decursul timpului şi cu ocazia săpăturilor s-au descoperit, atît în castru, cît şi în aşezarea civilă, inscripţii pe piatră şi cărămidă, monede, opaiţe, statuete, basoreliefuri, figurine, sarcofage, vase, opaiţe etc. Mone­dele se înşiruie pe perioada de la Augustus la Constantin cel Mare. Cu ocazia săpăturilor s-a constatat că unele clădiri din secolele II–III au fost refăcute şi reutilizate în secolul al IV-lea şi că monedele din această vreme sînt foarte numeroase. În acest context se poate explica şi cără­mida cu inscripţie nr. 421, care pomeneşte numele legiunii XIII Gemina.

D. Tudor, Oraşe, p. 30–33 şi passim; N. Gudea, Săpăturile lui M. Macrea şi M. Moga la Mehadia, în Tibiscus, IV, 1975, (sub tipar); I Russu, Inscripţii romane din Praetoriam (Mehadia), Banatica, 2, 1973, p. 103–115.

421
Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca. Cărămidă fragmentară descoperită în cursul săpăturilor arheologice la castru. Dimensiuni: 0,16 x 0,10 x 0,03 m; ştampilă în cartuş dreptunghiular simplu, uşor adîncit. Dimensiunile cartuşului (au fost stabilite prin întregirea mai multor fragmente): 0,15 x 0,035 m; litere înalte de 0,028–0,023 m Text scris de la dreapta la stînga.
Secolul al IV-lea.

Informaţie şi prezentare N. Gudea; cf. N. Gudea, Săpăturile tul M. Macrea şi M. Moga la Mehadia, în Tibiscus, IV, 1975, (sub tipar);

Leg(io) XIII G(emina)

Acest tip de ştampilă nu este cunoscut la legiune în castrul de la Apulum sau din altă parte a Daciei. După contextul descoperirii, anume în preto­riul refăcut în epocă tîrzie, stampila aparţine perioadei de după retra­gerea legiunii din Dacia. Ştampilele de acest tip au apărut în context cu monede din secolul al IV-lea, care sînt foarte numeroase în castru.