INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN BANAT–Baile Herculane – (jud. Caraş-Severin)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN BANATBăile Herculane
(jud. Caraş-Severin)
Renumită staţiune balneară pentru tratamentul reumatismului, din antichitate pînă azi. Numele antic al aşezării nu se cunoaşte, dar unii învăţaţi cred, luînd în considerare bogăţia de izvoare minerale şi mulţimea de inscripţii şi statui, dedicate zeului Hercule, că localitatea se numea Aquae Herculis. Nu se cunoaşte forma administrativă a acestei staţiuni, dar din cauza configuraţiei geografice–valea strîmtă a Cernei şi frecventarea sezonieră a băilor–n-a putut fi aici decît un pagus sau vicus, dependent de Ad Mediam (Mehadia).
Urmele romane de aici datează începînd cu epoca republicii (monede), ceea ce sugerează faptul că izvoarele termale au fost utilizate şi de daci. Cu ocazia construcţiei băilor modeme, în cursul secolului al XVIII-lea, şi a altor lucrări au ieşit la iveală cade, bazine, conducte, mici sanctuare, monede, inscripţii etc.
Băile au putut fi folosite şi după abandonarea Daciei, atît de populaţia locală, cît şi de romani, întrucît la Mehadia se fixase o unitate militară.
TIR, L, 34, p. 24 (s.v. Ad. Mediam); Tudor, Oraşe, p. 24–29.
420
Muzeul Băile Herculane. Cărămidă descoperită în cursul unor săpături pe teritoriul oraşului.
Dimensiuni: 0,22 x 0,22 x 0,04 m. Ştampilă liberă cu litera în relief, înaltă de 6 cm.
Secolul al IV-lea.
Informaţie şi prezentare N. Gudea.
XIII
Ştampila este aproape identică altor ştampile cunoscute la Orşova (v. nr. 414). Probabil că reprezintă un însemn al legiunii XIII Gemina din epoca romană tîrzie.
[D. Tudor, Oraşe, p. 26, consideră că ştampilele care amintesc la Băile Herculane numele legiunilor XIII Gemina, V Macedonica, IV Flavia şi alte unităţi trebuie puse în legătură cu Ad Mediam, deoarece Băile Herculane au fost o statio inermis şi lipsită de un castru roman; Em. Popescu].
