INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN MOLDOVA–Bitca Doamnei–(jud. Neamţ)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN MOLDOVA

Bîtca Doamnei
(jud. Neamţ)



   Cetate dacică cu ziduri de piatră şi aşezare feudală, aflate pe o colină înaltă pe valea rîului Bistriţa. Aşezarea feudală suprapune pe cea dacică şi este apărată de un val de pămînt cu palisadă, precum şi de trei şanţuri adînci de cca 3 m, aflate la 200 m sud de palisadă. În aşezarea feudală au fost descoperite resturi de bordeie cu vatră, fragmente cera­mice, arme, piese de harnaşament, unelte, obiecte de podoabă, precum şi o monedă de la Bella al III-lea (1172–1196), importantă pentru datarea complexului arheologic. Aşezarea feudală de la Bîtca Doamnei, datată în perioada: a doua jumătate a secolului al XII-lea–începutul seco­lului al XIII-lea, a fost locuită de români.

Constantin Scorpan, L'ensemble archéologique féodal de Bîtca Doamnei, Dacia, N.S., 9, 1965, p. 441–454.


445
Muzeul din Piatra Neamţ. Cruce relicvar din bronz, descoperită cu ocazia săpăturilor din aşezarea feudală de la Bîtca Doamnei. Face parte din categoria engolpioanelor bizantine, care au capetele braţelor crucii drepte, decorate cu motive incizate şi în tehnica niello. Pe una din feţe (a) este reprezentat Iisus Cristos, răstignit, încadrat la dreapta de bustul Maicii Domnului, iar la stînga, de cel al sfîntului apostol şi evanghelist Ioan. Dedesubtul busturilor sînt inscripţii greceşti. De o parte şi de alta a capului lui Iisus sînt literele greceşti IC XC. Pe braţul superior al crucii se află incizată o altă cruce, în centrul căreia se observă litera X, poate X(ριστός). La capătul de sus al acestei ultime cruci sînt reprezentate, de o parte şi de alta, soarele şi luna. Pe cealaltă jumătate a engolpionului (b) sînt incizate: în centru, o cruce, iar la capetele braţelor laterale şi a celui superior, busturi de sfinţi, fără a putea fi determinaţi, din cauza inscripţiilor foarte şterse (poate sfinţii Petru şi Pa vel). De o parte şi de alta a crucii din centru sînt literele IC XC.
Dimensiuni: înălţimea: 0,093 m.
Secolul al XII-lea (a doua jumătate).

C. Scorpan, Dacia, N.S., 9, 1965, p. 451, fig. 9 (desen); V. Spinei, Dacia, N.S., 19, 1975, p. 232, 234, fig. 2,2 (desen).

 a   X(ριστός)?
     "Cristos".
     ᾽I(ησοῦ)ς X(ριστό)ς
     "Iisus Cristos".
Μ(ήτη)ρ Θ(εο)ῦ   ᾽Ηο(ά)ν(νης)
"Maica Domnului".   "Ioan".
b  ᾽I(ησοῦ)ς X(ριστό)ς
    "Iisus Cristos".
    Π  Λ̣   Π  Ρ
    Α̣  Ο   Τ  Ο
Πᾳ(ῦ)λο(ς)  Π(έ)τρο(ς)?
"Pavel".   "Petre".

C. Scorpan nu dă textul inscripţiei, care se găseşte însă la V. Spinei (fără primul rînd din inscripţia a şi fără Πᾳ(ῦ)λο(ς) şi Π(έ)τρο(ς) din inscripţia b. În inscripţia a V. Spinei citeşte HOAN, dar în desenul reprodus este numai HΘN.
   Reprezentarea lui Iisus pe cruce, încadrat de Fecioara Maria şi apostolul Ioan, şi avînd deasupra soarele şi luna, se întîlneşte pe unele obiecte încă din secolele VI– VII şi se răspîndeşte mult după aceea; v. J. Braun, Die Reliquiare des christlichen Kultes und ihre Entwicklung, Freiburg in Br., 1940, p. 460–461, 616–617; Klaus Wessel, BZ, 53, 1960, p. 95 şi urm.; cf. V. Spinei, Dacia, N.S., 19, 1975, p. 234.
   Crucea relicvar este produs bizantin şi sugerează prezenţa la Bîtca Doamnei a unei populaţii creştin-ortodoxe, care nu poate fi decît cea română.


Înapoi Sus