INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA– CARSIUM – (Harsova, jud. Constanţa)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA

CARSIUM
(Hîrşova, jud. Constanţa)



   Castru construit în timpul împăratului Traian (anul 103) pe o veche aşezare geto-dacică, care s-a dezvoltat apoi ca un important centru militar şi civil, viaţa durînd aici pînă tîrziu în epoca bizantină. În secolul al V-lea Carsium a fost distrus de huni, apoi refăcut de mai multe ori, pînă în timpul lui Iustinian (Procopius, De aedif., IV, 11). În secolele V–VI el trebuie să fi fost un centru important, de vreme ce Hierocles, Synecdemus, 637, 11, îl înscrie printre cele 15 poleis ale Scythiei, iar Not. episc. a lui De Boor, p. 531 şi urm., ca scaun episcopal. Atît în epoca romană, cît şi în cea romano-bizantină a fost un important centru rutier.

Pârvan, Descoperiri, p. 478–491 ; Vulpe, HAD, p. 140, 160, 217, 286, 329 ; TIR, L, 35, p. 30; Vulpe–Barnea, DID, II, passim, s.v.: Carsium şi Hîrşova ; I. Barnea–St. Ştefănescu, DID, III, passim.


230
MNA, L, 257. Stup miliar găsit în cimitirul turcesc din Hîrşova. Conţine două inscripţii: a) din timpul lui Septimius Severus şi Geta (cea anul 200) ; b) din vremea tetrarhiei diocleteiene.
Dimensiuni: 1,35 x 0,40 m ; înălţimea literelor : a) are literele mai mari (0,04–0,05 m), dar şterse pe latura dreaptă ; b) se află la dreapta şi are literele mai mici (0,035–0,04 m).
Anii 293–305.

Tocilescu, AEM, 8, 1884, p. 29–31, nr. 6; CIL, III, 7603.

b: textul după AEM şi CIL ; azi şi mai greu citibil.


   IMP      OCII            
         VS  PII
   A | GNIV
   COST

NOBB CÆSS
           C
           V
   COI

Lectura după Domaszewski în CIL:

   Imp(eratores ) Caes(ares) C(aius) Aur(elius) Val(erius) [Di]o-cle-
   [tian]us [et M(arcus) Aur(elius) Val(erius)]
   Maximianus] Aug[(usti) in]v[ictissi-]
   [mi principes et Fl(avius)] Co[n]st[an-

tius et Gal[erius Val(erius) Maximianus]
   nobilissimi caesares
            C
            V
            COI

Întregirile sînt foarte nesigure.

"Împăiaţii cezari Gaius Aurelius Valerius Diocletian şi Marcus Aurelius Valerius Maximian, auguşti, neînvinşii principi şi Flavius Constantius şi Galerius Valerius Maximian, nobilii cezari".

Domaszewski întregeşte Diocletianus la nominativ, iar celelalte toate nume la dativ ; de asemenea în r. 4–5 citeşte Constantinus, în loc de Constantius.
Dacă lectura din CIL e bună, atunci inscripţia datează dintre anii 293–305.


231
MNA, L, 269. Coloană de calcar foarte zgrunţuros, descoperită în apropiere de Hîrşova. Conţine două inscripţii: una din timpul lui Gordian (a); alta din timpul lui Diocletian (b). Inscripţia b a fost săpată la dreapta.
Dimensiuni: 1,65 x 0,37 m; înălţimea literelor: 0,03–0,04 m.
Anii 293–305.

Tocilescu, AEM, 8, 1884, p. 27–28, M. 3; CIL, III, 7606.

b Imp(eratoribus) Caes(aribus) C(aio) Aur(elio)
   Val(erio) Diocletian[o]
   [et M(arco) Aur(elio) Val(erio) Maxi-
   miano Aug(ustis) invictissi-

mis principibus et Fl(avio) Val(erio)
   Con]stant[io
   et Galerio] Val(erio) Maxi-
   miano no-
   b(ilissims) C(aesaribus)
      M(ilia passum) I I
"Împăraţilor cezari Gaius Aurelius Valerius Diocletian şi Marcus Aurelius Valerius Maximian, Auguşti, neînvinşii conducători şi lui Flavius Constantius şi Galerius Valerius Maximian, nobilii cezari. Două mii de paşi".

Tocilescu nu transcrie textul, ci doar reproduce litere sau resturi de litere, în capitale cu ajutorul cărora nu se poate reconstitui nici un cuvînt. De pildă, el reproduce în r. 1 : IMPPGCCAVX, iar în r. 2 : IAIBIOFFAVI; pe celelalte nu le mai reproducem aici. CIL dă o transcriere în capitale şi următoarea în minuscule: Impp. CCC. Au[r]. Val. Diocletiano [et M. Aur. Val. Maximiano Augg. invictissimis principibus et FI. Val. Consia]n[t]io et Gal. Val. M[a]xi[m]iano nn. bb. CC. ss.


232
MNA, L, 261. Coloană din calcar găsită în cimitirul din Hîrşova. E ruptă în trei fragmente şi conţine trei inscripţii (a, b, c). Inscripţia a se află la stînga, iar b şi c pe partea dreaptă, una sub alta. Dimensiuni: înălţimea : 180 m; diametrul superior: 0,35 m; diametrul inferior: 0,45 m. înălţimea literelor: 0,04–0,05 m.
Anii 293–305.

Tocilescu–Otto Hirschfeld, AEM, 8, 1884, p. 31, nr. 8; CIL, III, 7609.

a [D(ominis) n(ostris) C(aio) A]ur(elio) Val(erio)
   [Diocletiano] et M(arco)
   [Aur(elio) Val(erio) Ma]xim-
   [ano Aug(ustis) in]victis-

[simis pr]incipi-
   [bus et] Fl(avio) Val(erio)
   [Constantio et] G(alerio) Val(erio)
   [Maximiano] n(o)b(ilissimis)
   C(aesaribus)

1 Hirschfeld la Tocilescu: [d.d. n.n. C. Aur.] Val.; CIL: [impp. ce. c. aur.] Val.

"Stăpînilor noştri Gaius Aurelius Valerius Diocletian şi Marcus Aurelius Valerius Maximian Auguştii, neînvinşii conducători, şi lui Flavius Valerius Constantius şi Galerius Valerius Maximian, nobilii cezari"
b    Ạ ΛR S

     A P L
       C

Inscripţiei b, constînd numai din resturi de litere dispuse pe trei rînduri, nu i se poate încerca o reconstituire.
Anii: 323–337.

c  D(ominis) n(ostris)
    Constanti-
    [no m]ax(imo) et
    Constanti[no]
"Stăpînilor noştri Constantin cel Mare şi Constantin . . .".

Inscripţia b a fost luată la un loc cu c atît în AEM, cît si în CIL.
   Lipsa prenomenului şi a gentiliciului nu este un lucru neobişnuit (v. Beşevliev, 30, 45, 152, 200 etc.), deşi starea proastă de conservare nu exclude prezenţa lor.


Înapoi Sus