INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN MUNTENIA – Curcani – (jud. Ilfov)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN MUNTENIA

Curcani
(jud. Ilfov)

   Pe teritoriul comunei, în punctele "Sălcioara", "Moara" şi "Pot­coava" s-au descoperit aşezări şi resturi arheologice din epoca comunei primitive, perioada geto-dacică, romană şi romano-bizantină. În punctul Sălcioara, aflat la nord de comună, a fost descoperită o aşezare cu un bogat material din aproape toate epocile. Între materialele cele mai importante, descoperite aici, sînt o cană de lut cu toarte şi un fragment de vas cu inscripţie latină (nr. 441). Ambele se datează în secolul al IV-lea e.n. Tot pe teritoriul comunei au fost descoperite două monede de aur de la împăraţii Jovian şi Valens, şi alta de bronz de la Licinius.

B. Mitrea–Const. Deculescu, Unele descoperiri arheologice la Curcani, r. Olteniţa, SCIV, 17, 1966, p. 537–549.

441
MNA. Fragment dintr-un castronaş de lut, care păstrează o parte din buza şi pîntecul vasului. Vasul a fost lucrat la roată dintr-o pastă de bună calitate, conţinînd şi fluturaşi de mica. Sub buză poartă o inscripţie trasată în pasta arsă.
Dimensiuni: 0,075 x 0,090 m; înălţimea literelor: 0,013–0,015 m.
Secolul al IV-lea.

B. Mitrea–C. Deculescu, SCIV, 17, 1966, p. 542, fig. 5 (foto).

MITIS

Inscripţia poate indica pe proprietarul vasului.
   Prezenţa fragmentului ceramic în cadrul aşezării de la Curcani este importantă, întrucît dovedeşte existenţa aici a unei populaţii romane ştiutoare de carte. Ca şi vasul cu inscripţie de la Socetu (nr. 440), el se înscrie în seria documentelor arheologice, care atestă o locuire a popu­laţiei autohtone în stînga Dunării şi după părăsirea Daciei de către armata romană (v. I. Nestor, Les données archéologiques et le problème de la formation du peuple roumain, Revue roumaine d'histoire, 3, 1964, p. 388–392; M. Comşa, Sur la romanisation des territoires nord-danubiens aux III–IVe s. de n. è., în Nouvelles études d'histoire, Bucarest, 1965, p. 23 şi urm.).

Înapoi Sus