Ruinele cetăţii au fost acoperite de vechiul oraş Orşova ş ele au putut fi cercetate numai cînd acesta a fost demolat pentru a face loc lacului de acumulare al barajului hidroenergetic de la Porţile de Fier. Cu acest prilej au putut fi cercetate incinta din secolul al IV-lea şi unele edificii. Au ieşit la iveală numeroase materiale arheologice, pînă acum în mare parte inedite. Printre descoperirile cele mai de seamă se numără monedele romane de bronz de la Aurelian la Arcadiu (cele mai numeroase pe valea Dunării mijlocii, în afară de Sucidava), şi cărămizile, multe cu ştampilă, ceea ce a făcut să se creadă că aici erau importante cărămidării.

D. Tndor, Oraşe, p. 17-23 şi passim; TIR, L, 34, p. 53.

413
Numeroase cărămizi descoperite în ruinele cetăţii din secolele III-IV. Ele au de obicei dimensiunile: 0,48 x 0,26 (0,25) x 0,07 m.
Secolul al IV-lea.

Múseumi és Könyvtári Értesitö, Budnpest, II, 1908, p. 18, fig. 40; Klio, 11, 1911, p. 508; D. Tudor, SCIV, 11, 1960, p. 347, nr. 35 (idem, Dacoromania, 1, 1973, p. 152); V. Wollmann, AMN, 8, 1971, p. 547, nr. 5, fig. 7 (foto).

a  Dierna b  D(aciae) R(i)p(ensis) Dierna

Ştampile asemănătoare sau identice au fost descoperite la Ratiaria (DRDI = D(aciae) R(ipensis) Di(erna), CIL, III, 8277, 12677; cf. D. Tudor, op. cit., p. 345, nr. 35), Ad Aquas (DRPDIERNA, cf. CIL, III, 8277 b; E. Swoboda, Forschungen, p. 49) ş la Golubije (R.S.F. Iugoslavia, la vest de Transdierna: DRPDIERNA, CIL, III, 12677, D. Tudor, op. cit., p. 346, nr. 45; p. 347, nr. 50, 5, 6), precum ş la Drobeta, v. nr. 407.
   Lectura dată în CIL, III acestei inscripţii trebuie schimbată cu cea de mai sus, propusă de Tudor.

414
Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ din Orşova. Mai multe cărămizi pătrate, cu dimensiunile 0,22 x 0,22 x 0,06 m, aflate în ruinele castrului.
Înălţimea ştampilei: 0,065 m.
Secolul al IV-lea.

D. Tudor, SCIV, 11, 1960, p. 347, nr. 54 (idem, Dacoromania, 1, 1973, p. 152).

(Legio) XIII (Gemina)

După părăsirea Daciei de către Aurelian, legiunea XIII Gemina a fost retrasă de la Apulum la Ratiaria, dîndu-i-se spre pază o porţiune din provincia nou creată Dacia Ripensis, precum şi multe fortăreţe la nord de Dunăre, între care şi Dierna, unde îşi avea sediul un prefect al legiunii (Not. dign., Or., XLII, 37). cărămida publicată în CIL, III, 8064,10, pomenind legiunea XIII Gemina, trebuie pusă probabil în această vreme.

415
MNA şi Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ din Orşova. Numeroase cărămizi descoperite în decursul timpului şi cu ocazia săpăturilor din anii 1966 - 1969 la cetatea din secolele III-IV.
Dimensiunile medii: 0,33 x 0,24 x 0,055 m.
Secolul al IV-lea.

V. Wollmann, AMN, 8, 1971. p. 547, nr. 4, fig. 6 (foto).

Leg(io) XIII R(atiaria)

Este vorba de un detaşament al legiunii XIII Gemina, cu sediul la Ratiaria, care asigura paza la Dierna. Not. dign., Or., XLII, 37 menţionează la Ratiaria un praefectus legionis tertiae decimae Geminae, un praefectus classis Ratiarius (ibidem, 43) ş o fabrică de armament (ibidem II, 38), cf. Tudor, SCIV, 11, 1960, p. 344 - 345, nr. 32.

416
Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ, Orşova. cărămizi descoperite în dărîmăturile cetăţii (unele în turnul de sud-vest) în anul 1967.
Dimensiuni: 0,29 x 0,14 x 0,07 m.
Secolul al IV-lea.

Múseumi és Könyvtári Értesitö, Budapest, II, 1908, p. 508; D. Tudor, SCIV, 11, 1960, p. 347, nr. 55; V. Vollmann, AMN, 8, 1971, p. 547 - 548, nr. 6, fig. 8 (foto).

Da(ciae) R(ipensis) Diana

Vollmann adoptă lectura propusă de CIL, III, 12: D(e) A(quensis) R(epublica) Diana. De admis lectura lui D. Tudor, adoptată şi de noi, cf. nr. 404.

417
Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ, Orşova, ş MNA. Circa 36 cărămizi descoperite în săpăturile din anii 1967-1969, în ruinele cetăţii constantiniene, purtînd ştampile cu litere inversate, în cartuş dreptunghiular (0,108 x X 0,023 m).
Dimensiunile cărămizilor: 0,34 x 0,25 x 0,05 m; înălţimea literelor: 0,019 m; scriere inversată, cu literele ER ligate.
Secolul al IV-lea.

Informaţie E. Bujor.

DIERTRA

Ştampila poate fi interpretată ca o prescurtare a numelui Transdierna, castellum localizat pe malul drept al Dunării, la Tekija, faţă în faţă cu Dierna. Transdierna e menţionată de Tabula Peutingeriana, VII, şi de Not. dign.. Or., XLII, 29; cf. CIL, III, 6327. La Tekija au fost descoperite, în ruinele castelului, inscripţii, un relief mithriac cu inscripţie., un tezaur de vase de argint, unele avînd inscripţii etc. Despre Transdierna, v. TIR, L, 34, p. 113, s.v.; D. Tudor, Oraşe, 17, 20, 22.

418
Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ, din Orşova. cărămidă fragmentară descoperită în cursul săpăturilor de la fortificaţia romană târzie.
Dimensiuni: 0,28 x 0,18 x 0,04 m; text incizat cu mîna, cu caractere mari, dar cu aspect cursiv; înălţimea literelor: 0,09 m.
Secolul al IV-lea.

Informa?ie ş prezentare N. Gudea; Cf. N. Gudea, Un caslellum din epoca tetrarhiei la Orşova (ms).

Aur[e]- lius

Datarea inscrip?iei în secolul al IV-lea este asigurată de contextul arheologic în care a fost descoperită. cărămida a fost scrisă probabil atunci cînd se făceau lucrările de construcăie. Numele Aurelius ar putea indica pe unul din constructorii cetăţii.

419
Muzeul Liceului Ştefan Plavăţ din Orşova. cărămidă fragmentară descoperită în cursul săpăturilor de la fortificaţia romană tîrzie. Text incizat cu un stilus sau un beţişor ascuţit, cu litere înalte de cca. 0,01 m. Textul este fragmentar şi nu are sens, păstrîndu-se numai sfîrsitul din dreapta a două rînduri. Cele din ultimul rînd par a reprezenta sfirsitul unei "semnături".
Dimensiuni: 0,18 X 0,99 x 0,05 m.
Secolul al IV-lea ?

Informaţie şi prezentare: N. Gudea.