Weiss, Dobrudscha, p. 62–65 şi passim; RE, IX, 1916, col. 2268–2289 (Vulic); Pârvan, Histria, IV; idem, Histria, VII; Vulpe, HAD, passim; Histria. Monografie arheologică, I, Bucureşti, 1954; Pippidi, Epigraphische Beilräge zur Geschichtre Histrias in hellenistischer und römischer Zeit, Berlin, 1961; Em. Gondurachi, Histria, ed. Meri­diane, Bucureşti, 1962; idem, Dacia, N.S., I, 1957, p. 165–169; Pippidi, DID, I, passim; idem, I Greci nel Basso Danubio, Milano, 1971, passin; idem, contribuţii la istoria veche a României², Bucureşti, 1967, passim; Chr. Danov, RE, Suppl., IX, 1962, 1082–1090; Vulpe–Barnea, DID, II, passim; Em. Popescu, Dacia, N.S., 13, 1969, p.403–415; TIR, L, 35, p. 45–46; I. Barnea–Şt. Ştefănescu, DID, III, passim;, Em. Popescu, Dacia, N.S., 19, 1975, p. 173–182.

109
Muzeul Histria, inv. nr. 19. Partea superioară a unui altar votiv, găsit în dărîmăturile romano-bizantine de la sud de therme.
Dimensiuni: 0,69 x 0,40 (0,55, partea profilată) x 0,41 m; înălţimea literelor: 0,06 m.
Începutul secolului al IV-lea, aproximativ anii 307–323.

Pârvan, Histria, IV, p. 693–694, nr. 57 (desen); cf. Vulpe, HAD, p. 225, 295; Barnea, SCIV, 20, 1969, p. 258.

I(ovi) o(ptimo) m(aximo)    et Marti Con­-    servatori pro    salute D(ominorum) n(ostrorum) 5 [i)mper(atorum) Aug(ustorum duorum)    [Cons]tant[ini. . . . ?]    [et Lic]i[nii? . . . ]

5. partea superioară a ultimelor două litere GG, încă vizibilă; 6. o parte din bucla superioară a lui S, poate fi încă observată. 7. Pârvan: [et Licinii . . . . ?].

În ciuda marilor lacune din rîndurile 6–7 se poate admite ca plauzibilă datarea lui Pârvan în vremea celor doi împăraţi, Constantin cel Mare şi Licinius.
   Mars Conservator, ca şi Juppiter Optimus Maximus, Sol Invictus şi Fortuna sînt zeii ocrotitori ai armatei romane şi imperiului în vremea năvălirilor "barbare". Epitetul conservator se atribuie şi altor divinităţi, mai cu seamă în regiunile de graniţă (şi în Dacia), v. Pârvan, Contribuţii, p. 124–130. După Pârvan, cinstirea acestor zei în cadrul unor sărbători dies conservatoria, ar fi creat în limba română cuvîntul sărbătoare.

---

110
Muzeul Histria, inv. nr. 156. Fragment dintr-o stelă de calcar nisipos, găsit la încheierea curtinei b cu turnul k; rupt sus, jos şi parţial rama pe latura din dreapta. Faţa scrisă e vătămată mai ales pe latura din dreapta şi jos.
Dimensiuni: 0,45 x 0,54 x 0,15 m; înălţimea literelor: 0,05 m.
Secolul al IV-lea.

Pârvan, Histria IV, p. 695–700, nr. 58 (desen p. 695 şi foto pl. XIV, nr. 2) (RA, 1919, 18); cf. Vulpe, HAD, p. 305; Jones, Later Roman Empire, III, p. 194 n. 57; Barnea, DID, II, p. 397 n. 137; Hoffmann, Bewegungsheer, II, p. 24, n. 129.

C ? . . . . .    circitor d[e]    vixillatio-    n[e] XII cata- 5 fractari(orum) [q?]ua[e? e-]    s(t)? T[ri]mamio? vi-    xit anni[s] XXXIII    [milita]vit XII [I ?] . . . u . . .

1. la început, Pârvan zărea un C ori O, azi total distrus; 2. ultima literă putea fi observată de Pârvan foarte puţin. 4. Pârvan remarca după numărul XII încă o bară, deci XIII, dar cu totul nesigură. Pe desenul său ea nu apare decît ca o vătămare a pietrei. Literele păstrate din primele trei rînduri sînt însă spaţiate, aşa că nu ar mai avea loc o bară în plus. 5. Pârvan: "după RI e o perfectă zăpăceală de semne: întîi o literă impo­sibilă, apoi VA ligate; la sfîrşit un rest de E, N, M etc.". Cu toate acestea el a dat lectura reprodusă şi de noi. S-ar putea, eventual, propune: cata / fract(ariorum) Arub(io)? . . . ; 6. îi este lui Pârvan "în întregime neclar"; el transcrie totuşi: Trimamm(?)io, deşi pe piatră nu pare să fie doi de M; 5–6 în RA: FRACTA Λ ▏ N / STBIMAMIQUI, iar Hoffmann, citeşte: cata/fracta NVAN/STRIMAMIO vi/xit etc.

111
Inscripţie zgîriată în mortarul crud de pe peretele din dreapta al bazi­licii păgîne cu absidă, aflată la est de therme. Înălţimea la care a fost scrisă este de 1,50 m. Starea de conservare, încă în momentul descoperirii, era precară. Azi complet distrusă. Inscripţia este repartizată în două grupe: în stînga, litere mai mari (după Lambrino, cercuri în alternanţă cu bare verticale, sau desene geometrice fără vreo semnificaţie); în dreapta, trei rînduri, cu litere cursive, greceşti şi latine.
Secolul al IV-lea.

S. Lambrino, Dacia, 3–4, 1927–1932, p. 409–410, nr. 8 şi fig. 24, 25, 26 (foto şi desen).

Lambrino citea în prima grupă r. 2: O O, iar în ultimul rînd din caa de-a doua grupă: lud. mka (sau d sau is).
După Lambrino, inscripţia a fost realizată în minuscula cursivă, cel mai de vreme în a doua jumătate a secolului al IV-lea.

112
MNA. Trei fragmente de cărămidă (a, b, c), descoperite înainte de anul 1949, apoi arse şi distruse parţial cu ocazia incendiului de la Universitatea din Bucureşti, provocat de bombardamentele din cel de-al doilea război mondial. Fragm. a–b: sînt rupte sus, jos, la stînga şi parţial la dreapta. Literele cu apices şi ligaturi au fost tăiate în pasta crudă, după ce traseul rîndurilor a fost marcat cu linii.
Dimensiuni: 0,18 x 0,30 x 0,05 m; înălţimea literelor: 0,055 m. Fragmentul c : rupt în toate părţile; faţa aşchiată, mai ales pe margini. Nu se poate afirma dacă fragmentul c a făcut parte din aceeaşi inscripţie cu a–b, dar această posibilitate nu este cu totul exclusă.
Dimensiuni: 0,08 x 0,125 x 0,05 m; înălţimea literelor în r. 1, 2: 0,052 m.
Vremea lui Anastasius (491–518).

Em. Popescu, O inscripţie de la Anastasius I descoperită la Histria, St. cl., 8, 1966, p. 197–206 (desen, foto şi comentariu la fragm. a–b; fragm. c; inedit).

Inscripţia atestă activitatea constructivă desfăşurată de împărat la Histria (alte cărămizi cu inscripţie de la acest împărat v. nr. 113, 246). Pentru opera de refacere a cetăţilor Scythiei de către acest împărat v. I. Barnea, Contributions to Dobrudja History under Anastasius I, Dacia, N.S., 4, 1960, p. 363–375.
   Partea pierdută din inscripţie va fi conţinut probabil cuvinte ca acestea: murum (portam), turrim, aedificium, civitatem restituit (aedificari iussit).

fragm. c.              M ?         .        V P P ?        .  .  .

113
Muzeul Histria. Trei fragmente de cărămidă (a, b, c) cu ştampilă pe muchie, descoperite împreună cu numeroase alte fragmente în zidul curtinei b, chiar pe intrarea I, în interiorul cetăţii. Dimensiunile cărămizilor sînt: 0,35 x 0,35 x 0,05 m. Muchia cu inscripţie este mai lăţită din cauza ştampilei şi măsoară uneori 0,055 m.
Vremea lui Anastasius I (491–518).

Pârvan, Histria IV, p. 701, nr. 61 (desen) (Barnea, St. teol., 6, 1954, p. 107, nr. 52).

    "Împăratul Anastasius".

Alte numeroase cărămizi cu ştampilă de la Histria, în majoritate identice, au fost publicate de V. Pârvan în Dacia, 2, 1925, p. 248, nr. 45; v. şi nr. 112.

114
Muzeul Histria, inv. nr. 383. Placă de calcar gălbui, descoperită în anul 1959, în ruinele de lîngă poarta mare a cetăţii. Inscripţia e încadrată într-o fabula ansata; ruptă la stînga şi la dreapta.
Dimensiuni: 0,84 x 0,47 x 0,13 m; înălţimea literelor: 0,030–0,035 m.
Sfîrşitul secolului al III-lea?

D. M. Pippidi, St. cl., 8, 1966, p. 52, nr. 14, fig. 13 (foto).

1. Formula dedicatorie conţinînd cuvîntul H(eroibusque) este cu totul neobişnuită, dar altă întregire nu i se poate da deocamdată literei H. Heroes, în acest context, ar însemna "făpturi divine, din lumea subpămînteană", "strămoşi eroizaţi".

2. Campanus, nume nemaiîntîlnit la Histria, dar frecvent în această vreme tîrzie; v. Diehl, 1642 A, 1536, 3003 B adn., 3096 A, 4489.

3. Pippidi înţelege ex decurione = veteran, fost decurion într-o trupă de cavalerie. Ar putea denumi eventual şi un decurio, membru în Sfatul cetăţii Histria (ordo decurionum), şi din acest punct de vedere inscripţia ar constitui o indicaţie pentru perpetuarea instituţiilor tradiţionale de conducere ale oraşului în epoca romană tîrzie (v. şi inscripţiile de la Tomis, nr. l, 4, şi Callatis 85 şi mai ales Em. Popescu, Zur Geschichte der Stadt in der Spätantike in Kleinskythien. Ein Epigraphischer Beitrag, Dacia, N.S., 19, 1975, p. 173–182).

4. Pentru simplificarea geminatei nn în anis v. Mihăescu, § 116; Stati, § 76 şi indicele XV.

5. Asholes, nume grecesc, dar destul de rar; cf . IG, II/III² Ἄσχολος (Athena), şi altul probabil la Gorgippia, IPE, II, 405.

7. avetes supe[ri sau superstantes]; avetes, după Pippidi, un imperativ; mai degrabă un indicativ prezent cu înlocuirea lui i neaccentuat, cu e neaccentuat (Mihăescu, § 39, 269); cf. inscripţia de la Ulmetum nr. 208.

115
Muzeul Histria, pînă în 1916. Azi dispărută. Aşchie de marmură, din par­tea de jos a unei stele funerare, găsită în dărîmăturile de pe latura de vest a turnului D. Ruptă în toate părţile. Sub inscripţie, un ornament în formă de corn. La sfîrşit o cruce; după Pârvan ligatura pentru ti din formula sit tibi terra levis.
Dimensiuni: 0,225 x 0,065 x 0,064 m; înălţimea literelor: 0,020–0,25 m; ligaturi în r. 2. H + E.
Secolul al IV-lea ?

Pârvan, Histria IV, p. 692–693, nr. 56 (desen).

Ẹ COṢ C̣ her[des] p]osue[runt] ". . . moştenitorii au pus (epitaful)".

116
Muzeul Histria pînă în anul 1916; azi dispărut. Fragment dintr-o stelă funerară de calcar nisipos, găsit la poarta principală (în Zwinger), ca piatră de pavaj, pe latura stîngă. Rupt în toate părţile. Pârvan observa, pe latura dreaptă, un ornament fragmentar, în chip de pasăre, "probabil porumbiţa-creştină".
Dimensiuni: 0,19 x 0,225 x 0,10 m; înălţimea literelor: 0,025–0,040 m.
Secolele IV–V ?

Pârvan, Histria IV, p. 700, nr. 59 (desen) (Netzhammer, Christl. Altert., p. 163–164;. Barnea, St. teol. 6, 1954, p. 107, nr. 51).

ક  κο θυγατέρα ΗΣΥΡΑΝ Α τύμβ[ω?]

Datarea în secolele V–VI, propusă de Pârvan, nu este sigură, ca şi carac­terul creştin, admis de el, pe baza unui ornament cu totul neclar. După desenul publicat de Pârvan, în r. 1 s-ar putea eventual citi (βενεφικιάριος) κον̣[σουλαρίου] şi atunci inscripţia este mai veche.

117
Muzeul cetăţii Histria pînă în 1916; azi dispărută. Aşchie de calcar nisi­pos, găsită în dărîmăturile din faţa curtinei h. Ruptă în toate părţile.
Dimensiuni: 0.13 x 0,010 m; înălţimea literelor: 0,035–0,040 m.
Secolele IV-V.

Pârvan, Histria, IV, p. 700–701, nr. 60 (desen).

ṆḶṢ ΜΕΚΛ Μ̣  Ρ̣

Inscripţia pare grecească, deşi în r. 1 Pârvan transcrie cîteva litere latine. Calcarul şi literele sînt foarte asemănătoare cu ale inscripţiei nr. 116, de aceea ar fi posibil să aparţină aceluiaşi document.

118
MNA. Buză de vas din marmură descoperită în săpăturile din sectorul "Domus", între anii 1954–1956, în edificiul cu bazilică creştină. A făcut parte dintr-un mare vas înalt de 0,06 m, adînc de 0,03 m şi cu diametrul de 0,60 m. Inscripţia se află săpată pe buza vasului, în interior şi are literele înalte de 0,02 m.
Secolele V–VI.

†    [Κ(ύριος) φωτισ- μός μου κ(αὶ)] σω- [τήρ μου, τίνα φο-     βηθήσομε;]

Textul reproduce versetul 1 din Psalmul 26, întîlnit şi pe buza unui vas mai mic de la Tomis (v. nr. 60).

119
MNA. Fragment de capac de vas, din lut ars, descoperit la Histria în sec­torul "Domus" între anii 1952–1956. E decorat cu patru crenguţe de palmier, dispuse cruciş, toate avîndu-şi baza la mîner, azi rupt. Pe margine într-o bandă circulară, inscripţia, foarte ştearsă.
Secolele V–VI.

ΦΥΟΖ̣Ο

120
MNA. Fragment de capac de vas, din lut ars, descoperit la Histria în sec­torul Domus, între anii 1952–1956. Pe faţă are trei benzi circulare în relief; inscripţia se află pe prima bandă (de la margine) şi pe a treia.
Secolele V–VI.

Αμ[ήν]   ? "Amin !" [Κ(ύριε). βοή]θ̣η ᾽Α[μήν] "Doamne ajută. Amin !"

121
MNA. Fragment de capac de vas, din lut ars, descoperit în săpăturile anterioare anului 1949. Inscripţia în relief e dispusă în cadrul a două benzi circulare.
Secolele V–VI.

122
MNA. Fragment de capac de vas din lut ars, descoperit în anul 1953, în sectorul de la est de therme. În centru are un cadru pătrat, care închide minerul, azi parţial rupt. Pe margine inscripţia în relief, cu litere greu citibile şi uneori inversate.
Secolele V–VI.

H sau Ν Υ Λ̣ Α Υ Ι

123
MNA. Fragment de capac din lut ars, descoperit la Histria în săpăturile anterioare anului 1949. La mijloc, un rest dintr-un cadru, probabil pătrat, care avea în centru mînerul, între acest cadru şi o linie în relief, la o oare­care distanţă de margine, se află inscripţia.
Secolele V–VI.

124
MNA. Fragment de capac de vas din lut ars, descoperit în săpăturile din sectorul "Domus", între anii 1952–1956. Este decorat cu o ramură de palmier şi păstrează o singură literă.
Secolele V–VI.

Κ(ύριε) ?

125
Muzeul Histria. Fragment din pîntecul unui chiup (dolium), descoperit în săpăturile dintre anii 1914–1949. E rupt în toate părţile şi e făcut din pastă roşie-cărămizie. Poartă crucea monogramatică, trasată în pasta crudă.
Dimensiunile crucii: 0,13 x 0,10 m; dimensiunile fragm.: 0,26 x 0,33 x X 0,003 m.
Secolele V -VI.

       Χρ(ιστός)

Asemenea inscripţii se află pe multe vase asemănătoare din numeroase aşezări ale Scythiei Minor. În Muzeul din Constanţa se află un vas întreg cu crucea monogramatică.

126
Muzeul Histria. Fragment de chiup (dolium) cu buză, descoperit in "sec­torul economic" în anul 1950. Păstrează un rest din crucea monogramatică, trasată în pasta crudă.
Dimensiuni: 0,14 x 0,29 x 0,03 m (buza lată de 0,10 m).
Secolele V–VI.

Χρ(ιστός)

127
Muzeul Histria, inv. 231. Fragment dintr-un chiup, de mici proporţii, descoperit, probabil, în săpăturile anterioare anului 1949. Păstrează o parte din buză, lată de 0,06 m, dar e rupt jos, la dreapta şi la stînga. Poartă crucea monogramatică, cu bucla lui P închisă, trasată în pasta crudă.
Dimensiuni: 0,17 x 0,16 x 0,02 m.
Secolele V-VI.

H Χρ(ιστός)

128
Muzeul Histria. Fragment de capac de chiup (dolium) descoperit in săpă­turile de la nord de piaţa centrală a oraşului. La centru are o gaură, pe unde trecea probabil mînerul de lemn sau o sfoară, pentru ridicarea capacului (Pârvan), dar poate servea şi la aerisire. Inscripţia se află pe faţa superioară, trasată în pasta crudă şi la mijloc o cruce monogramatică.
Dimensiuni: 0,13 x 0,16 x 0,035 m; diametrul capacului întregit: 0,48 m; înălţimea literelor: 0,06 m.
Secolele V–VI.

Pârvan, Dacia, 2, 1925, p. 248–249, nr. 44 (foto şi desen); Barnea, St. teol., 6, 1954, p. 107, nr. 53.

[βοηθήσο]ν Κ(ύρι)ε "Ajută, Doamne" !

Lectura de mai sus e propusă de Barnea. Pârvan: [οἶνο]ν sau [? ἔλαιο]ν ΚΕ´ adică: "conţine ulei sau vin, în cantitate de 25 sextarii = 18,650 litri". În susţinerea lecturii sale Pârvan observa că în timp ce capacele de vase mai mici conţin urări, îndemnuri sau invocaţii, pe cele de la vasele mai mari se află îndeosebi indicaţii privind cantitatea. Linia orizontală de deasupra literelor KE indică însă că este vorba mai degrabă de prescurta­rea unui cuvînt, ca Κ(ύρι)ε, decît de o cifră.

129
Muzeul Histria, inv. nr. 274. Fragment de cărămidă, de formă triunghiu­lară, descoperită în săpăturile dintre anii 1914–1949. Ruptă la dreapta şi jos; în partea superioară are inscripţia trasată în pasta crudă, de o parte şi de alta a unei cruci, din care n-a mai rămas decît partea de jos. Sub inscripţie sînt patru caneluri adînci, orizontale.
Dimensiuni: 0,23 x 0,20 x 0,05 m; înălţimea literelor: 0.06 m.
Secolele V–VI.

Α †[Ω]

Cărămida a fost, probabil, încastrată în frontonul unei clădiri, lucru indicat nu numai de forma sa, dar şi de mortarul care-l mai păstrează pe dos.

---

130
MNA. Fragment dintr-o amforă de mici proporţii, descoperit în anul 1958, în sectorul "Domus 5". Inscripţia e zgîriată în pasta arsă.
Dimensiuni: 0,066 x 0,6 m.
Secolele IV–V.
   De o parte şi de alta a unei cruci:

M sau Χ†Η

---

131
MNA. Fragment din fundul unei farfurii de ceramică, descoperit în săpă­turile anterioare anului 1949. Poartă o ştampilă în formă de inimă, în cadrul căreia este crucea monogramatică. Ştampila se repeta, probabil, de şapte ori pe vas.
Dimensiuni: 0,045 x 0,035 m.
Secolele IV–V.

Em. Popescu, SCIV, 16, 1965, p. 714, 716, fig. 15.

Χρ(ιστός)

132
MNA. Două fragmente de farfurie din ceramică, descoperite înainte de anul 1949. Cuprind crucea monogramatică încadrată de literele Α şi Ω, toate ştampilate.
Secolele IV–V.

Em. Popcscu, SCIV, 16, 1965, p. 695–724 (foto).

133
MNA. Strachină mică de ceramică, descoperită în sectorul Domus. Pe pîntece poartă o inscripţie zgîriată în pasta arsă.
Secolele IV–V ?

NVP

134
MNA. Fragment de cărămidă, descoperit în anul 1958, în săpăturile din sectorul "Domus 5". În pasta arsă au fost zgîriate unele litere.
Dimensiuni: 0,039 x 0,05 m.
Secolele V–VI.

N N A ?

135
MNA. Opaiţ de lut, descoperit în săpăturile din sectorul "Domus", între anii 1953–1958. Lucrat din pastă cenuşiu-gălbuie, face parte din categoria celor în formă de pară. Pe dos are o literă în relief.
Secolele V–VI.

136
MNA. Fragment ceramic, de formă dreptunghiulară, descoperit în anul 1952, în săpăturile din sectorul "Domus 1". În pasta crudă a fost trasat, cu linii adînci, un chenar dreptunghiular, în cadrul căruia se află litera K şi semnul VI. În stînga chenarului, pe latura îngustă şi în exterior, este o linie dreaptă.
Dimensiuni: 0,07 x 0,13 x 0,04 m; K: 0,015 m; VI: 0,03 m.
Secolele V–VI.

Semnificaţia inscripţiei şi rolul obiectului nu pot fi întrevăzute.

137
MNA. Fragment din piciorul unui pahar de sticlă, descoperit în anul 1958, în săpăturile din sectorul "Domus 5". Inscripţia este în relief, deci a fost turnată.
Dimensiuni: 0,034 x 0,035 m.
Secolele V–VI.

. C K A

---

138
MNA. Sulă de os sau instrument de ţesut plasele de pescuit, descoperit în anul 1958, în sectorul "Domus 5". Pe faţa superioară are un şănţuleţ (către vîrf) şi în partea posterioara un decor format din cerculeţe cu puncte la centru. Pe o faţă laterală este inscripţia din două litere, săpate cu un cuţit.
Lungimea: 0,155 m.
Secolele V–VI.

K Δ

139
Muzeul Histria. Partea superioară a unei amfore descoperite în săpăturile anterioare anului 1949. Gîtul este strîmt, iar pe pîntec are un decor cu caneluri orizontale paralele. Inscripţia cu vopsea roşie cuprinde trei litere.
Secolul al V-lea.

Această formulă se întîlneşte pe numeroase fragmente ceramice de la Histria şi Sucidava (nr. 139, 141, 142, 143 etc., v. indicele V, 13), lipseşte însă din inscripţiile pe piatră. Cele trei litere sînt o prescurtare, asupra căreia s-a discutat foarte mult. Unii învăţaţi au interpretat-o ca desemnînd crypto-grama numerică 643 (considerînd pe X = 600, M = 40, Γ = 3), cu sens mistic; alţii au crezut că îl numesc pe Hristos între îngerii M(ιχαήλ) şi Γ(αβριήλ); în sfîrşit, o altă categorie de învăţaţi socot că cele trei litere indică naşterea lui Cristos printre oameni din Fecioara Maria, întregind Χ(ριστὸς) Μ(αρία) γ(εννᾷ) sau Χ(ριστὸς) Μ(αρίας) γ(έννα). Fiecare dintre aceste interpretări are la bază o justificare documentară. Se poate spune însă că documentarea cea mai bogată vine în sprijinul ultimei ipo­teze, aceasta neînsemnînd că celelalte două interpretări nu pot fi valabile, ci doar că ultimul sens al inscripţiei a fost mai des în mintea celor care o scriau. Noi socotim că această formulă trebuie pusă în legătură cu dispu­tele cristologice şi cele privitoare la Fecioara Maria, dispute care au avut loc cu ocazia sinoadelor ecumenice din secolele IV–V. Inscripţiile care cuprind această abreviere se întind pe tot parcursul secolelor IV–VI. Cele mai multe provin din Siria şi Egipt. Ea este foarte rară în Occidentul latin. Mai aproape de noi, cele trei litere se întîlnesc într-o inscripţie pe marmură din Bulgaria (Beşevliev, 106). E de observat că în România ea este prezentă numai pe amfore, ceea ce face posibilă ipoteza că majori­tatea amforelor cu asemenea inscripţii vor fi fost importate din Orient.
   Despre Χ Μ Γ, v. W. K. Prentice, Classical Philology, 9, 1914, p. 410–416; DACL, 1, 1, 1907, col. 180–182 s.v. abréviations; 1691–1696 s.v. amphores; M. Chatzidakis, Byz. Neugr. Jahrb., 17, 1939–1943, p. 176–178; Peterson, Εἶς Θεός, 16–17; Kaufmann, 72; IGLSyr., 271, 1249, 1387, 1430, 1431, 1435, 1442, 1448 etc.

140
Muzeul Constanţa, inv. nr. 20184. Amforă fragmentară găsită între anii 1969–1970 în caroul 19, la–0,95 m, pe nivelul 2 din secţiunea A orientată V–E, de la est de terme (pe centrul cetăţii). Face parte din categoria amfo­relor decorate "cu coaste". Pe gît şi pe umăr este o inscripţie cu vopsea roşie, precedată de o cruce.
Dimensiuni: înălţimea amforei: 0,63 m; înălţimea literelor: cca 0,00627 m.
Secolul al VI-lea.

Informaţie: C. Scorpan (reprodus ca provenind în chip eronat de la Sacidava, v. Pontica, 8, 1975, p. 274, 298, pl. III, 7 şi pl. X, 4 (foto)).

† Χ(ριστὸν) Μ(αρία) γ(εννᾷ)          Θεοῦ χάρις          Σω[τήρ]          κύ(ριος?)       5  ἀ̣θ̣ά̣(νατος)          Γ̣α̣ω̣ρου          Α̣ν̣κ̣α̣λέου.          ક (ξέσται) λαα̣

Linia de după r. 5 pare să marcheze faptul că partea de inscripţie conţinîndt termeni religioşi se sfîrşeşte şi începe altceva, poate un nume propriu. Cele trei litere care se repetă de trei ori λαα̣, arată sextarii (adică 31 = 16,926 litri), căci semnul de dinaintea lor este caracteristic pentru aceasta.
Între braţele unei cruci poate Θε(ὸς) μεθ᾽ἡ(μῶν) = "Dumnezeu cu noi". Θεοῦ χάρις într-o inscripţie de la Tomis, v. nr. 44.

141
MNA, V, 1729. Amforă fragmentară cu două toarte, descoperită într-o groapă aparţinînd ultimelor decenii ale secolului al VI-lea. Inscripţia, cu vopsea roşie, are trei rînduri, şi se termină cu o cruce sau semnul pentru sextarii. Deasupra literelor din primul rînd este o linie orizontală, care e pusă pentru a marca o prescurtare.
Dimensiuni: înălţimea: 0,58 m; circumferinţa maximă: 0,85 m.
Secolul al VI-lea.

Numele Semnos, de genul masculin, este cunoscut în inscripţii (Bull. ép., 1960, 444) şi aici ar putea desemna pe producător (ceramist) al vasului, pe negustor sau proprietar.

---

142
MNA. Gît de amforă din tipul celor decorate cu striuri paralele ondulate, descoperit în 1956 în sectorul "Templu". Toartele amforei sînt rupte, iar inscripţia, cu vopsea roşie, începe imediat sub buză, fiind precedată de o cruce. Peste primul rînd este o linie orizontală, ondulată, ca semn de prescurtare.
Secolele V–VI.

Em. Popescu, Dacia, N.S., 11, 1967, p. 175, fig. 11 (desen) fără transcrierea textului.

† [Χ(ριστὸν)] Μ(αρία) γ(εννᾷ) . . . . . . . . . . . ἡ φιλοσ(οφία)? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Maria naşte pe Hristos; filosofia".

Pentru X M Γ v. nr. 139.

---

143
MNA. Gît de amforă cu o toartă, descoperit la Histria, în sectorul "Templu". Face parte din categoria amforelor decorate cu striuri paralele, ondulate. Inscripţia, cu vopsea roşie, e precedată de o cruce şi conţine 4 rînduri.
Secolele V–VI.

† Χ(ριστὸν) Μ(αρία) γ(εννᾷ) "Maria naşte pe Hristos".

Pentru această formulă v. nr. 139.

---

144
MNA. Gît de amforă, fără toarte, descoperit în săpăturile anterioare anului 1949. Face parte din categoria amforelor decorate cu striuri para­lele în val. Imediat sub buză, începe inscripţia, trasată cu vopsea roşie şi precedată de o cruce.
Secolul al VI-lea.

† Χ(ριστὸν) Μ(αρία) γ(εννᾷ) "Maria naşte pe Hristos".

Pentru formula X M Γ v. nr. 139.

---

145
Muzeul Histria (azi dispărut!). Gît de amforă cu o toartă, descoperit in săpăturile anterioare anului 1949. Face parte din categoria amforelor decorate cu striuri paralele, în val. Inscripţia, cu vopsea roşie, conţine 6 rînduri, dar ilizibile.
Secolul al VI-lea.

---

146
MNA. Gît de amforă cu o toartă, descoperit în sectorul "Domus 5", în anul 1958. Face parte din categoria amforelor decorate cu striuri para­lele ondulate. Inscripţia, cu vopsea roşie, este de o parte şi de alta a unei cruci. În stînga crucii pare a fi litera Ο.
Secolul al VI-lea.

---

147
MNA. Gît de amforă cu o toartă şi o parte din pîntecul vasului, descoperit în sectorul "Domus 5", în anul 1958. Face parte din categoria amforelor decorate cu striuri paralele ondulate. Inscripţia, cu vopsea roşie, este pe gît şi se continuă pe pîntecele vasului.
Secolul al VI-lea.

A † [Ω]

---

148
MNA. Amforă lunguiaţă cu fundul conic, două toarte mici, rotunde şi fără gît, descoperită în 1966, în sectorul "Therme" II. Sub toarte şi la extremitatea inferioară are ca decor striuri subţiri paralele.
Dimensiuni: înălţimea: 0,81 m; diametrul pîntecelui: 0,32 m; diam. gurii 0,11 m. Inscripţia cu vopsea roşie este trasată în stînga unei cruci.
Secolele V–VI.

Informaţie: Alexandru Suceveanu.

Α † Ω Dedesubt resturi din alte litere.

---

149
MNA. Amforă descoperită în anul 1958, în sectorul "Domus 5". Are formă lunguiaţă, cilindrică, este fără gît, cu două toarte mici, rotunde, şi cu fundul conic. Decorul şi forma identice ca la nr. 148. Inscripţia, cu vopsea roşie, este precedată de crucea monogramatică.
Secolele V–VI.

Em. Popescu, Dacia, N.S., 11, 1967, p. 176, fig. 12 (desen).

 Σαπρικίου
"A lui Sapricius".

Numele ar putea indica pe proprietar, pe negustor, dar şi pe producătorul (ceramistul) vasului. Sapricius, Sapricia sînt nume întîlnite în inscripţiile creştine, v. Diehl, 2261, 2950 adn., 2371, 3016, 3994 D, 4058 adn., 4078.

---

150
MNA. Vas ceramic, în formă de hydrie, cu două toarte, descoperit în sectorul "Templu", în anul 1958. Pe gît are o inscripţie cu vopsea roşie.
Secolele V–VI.

Materiale, 7, 1961, p. 232, fig. 3,1 (foto), fără citirea inscripţiei.

X(ριστὸς) ὁ Π(αντοκράτω)ρ (?) "Cristos atotputernicul" (?)

---

151
Muzeul Histria. Fragment din gîtul unei amfore, cu un rest de toartă, descoperit în săpăturile din anii 1914–1949. Face parte din categoria amforelor "cu coaste". Lîngă toartă este o ştampilă rotundă cu o mono­gramă. Pînă acum constituie singurul exemplar de acest fel cunoscut tn Scythia Minor.
Secolul al VI-lea.

Κώρυκου (?)
"A lui Korykos"(?)

Nume de fabricant, cunoscut, se pare, şi din altă inscripţie, tot de la Histria, de data aceasta scrisă cu vopsea roşie, dar pe acelaşi tip de amfore (cf. nr. 152).

---

152
MNA. Cinci fragmente dintr-o amforă, din categoria celor "cu coaste", descoperite în sectorul "Templu", în anul 1955. Inscripţia, cu vopsea roşie, e repartizată în trei grupe.
Secolul al VI-lea.

Inscripţia de la centru, probabil:

Κυ = Κυ(ρίου) sau Κύ(ριος), Κυ(ρείνα),
Κ(ώρ)υ(κου), Κυ(ντίλιος), Κυ(ζικηνός)

Pentru lectură, cf. Yonach, p. 79. Dintre întregirile de mai sus, cea mai plauzibilă ar fi Κυ(ρίου) sau Κ(ώρ)υ(κου). Numele Korykos pare că-l mai avem pe o ştampilă rotundă, aplicată pe gîtul unei amfore, din aceeaş categorie cu cea de faţă; v. nr. 151.

---

153
MIRSR, inv. nr. 17467; fostă la MNA, inv. nr. 5005. Amforetă desco­perită în săpăturile din sectorul "Templu" în anii 1949–1950. Pastă gălbui-alburie. Inscripţia este trasată cu vopsea roşie de o parte şi de alta a unei cruci monogramatice.
Secolul al VI-lea.

Histria, I, p. 460, fig. 388 (foto fără text) (Barnea, DID, II, p. 537, fig. 48,2 (foto fără text)).

Θ(εο)ῦ Χ(ριστοῦ) (?) "A lui Cristos Dumnezeu"(?)

---

154
Amforetă cu o toartă, descoperită în anul 1958, în sectorul "Domus 5". Pe pîntece, decorat cu caneluri orizontale paralele, e trasată, cu vopsea roşie, o cruce, iar de o parte şi de alta a ei literele apocalip­tice A şi Ω.
Secolele V–VI.

Em. Popescu, Materiale, 7, 1961, p. 240, fig. 11 (foto fără citirea inscripţiei).

A † Ω

---

154 A
Muzeul Histria. Amforetă descoperită în săpăturile dintre anii 1949–1952, în stratul arheologic din secolul al VI-lea. Gura este uşor lărgită şi gîtul scurt, iar partea inferioară prelungă, ascuţindu-se spre bază. Pe umăr poartă o inscripţie cu vopsea roşie, dispusă de o parte şi de alta a unei cruci.
Dimensiuni: înălţimea: 0,52 m; cireonferinţa maximă: 0,47 m.
Secolul al VI-lea.

Histria, I, p. 460, fig. 387 (desen, fără citirea inscripţiei).

M † Α sau literele ΑΩ inversate.

Cele două litere ar putea indica pe producătorul sau proprietarul vasului, care s-ar fi numit Μά(ρκος), Μα(ρκιανός), Μα(κάριος ), Μα(ρτύριος) etc., cf. Yonach, p. 83 sau formula Α Ω inversată.

---

155
MNA. Trei fragmente de amforă, din categoria "cu coaste", descoperite în anul 1955, în sectorul Templu. Inscripţia, cu vopsea roşie, pare a fi de o parte şi de alta a unei cruci.
Secolul al VI-lea.

[A] † Ω

---

156
MNA. Fragment dintr-o amforă din tipul "cu coaste", descoperit în sec­torul "Domus 5", în 1958. Inscripţia, cu vopsea roşie, are la stînga litere mari, iar la dreapta, pe două rînduri, litere mici.
Secolul al VI-lea.

---

157
MNA. Amforă lunguiaţă, identică cu cea de la nr. 148, descoperită în sectorul "Domus 5", în anul 1958. Pe pîntece, inscripţia cu vopsea roşie.
Secolele V–VI.

K A

Poate indica capacitatea în sextarii, adică 21 = 11,460 litri.

---

158
MNA. Fragment de amforă, din tipul lunguieţ (v. nr. 148), descoperit în anul 1956, în sectorul "Templu". Inscripţia cu vopsea roşie.
Secolele V–VI.

---

159
MNA. Fragment de amforă, descoperit în sectorul "Domus 5", în anul 1958. Inscripţie cu vopsea roşie.
Secolele V–VI.

   કN[IḤ] = probabil cantitatea în sextarii, adică 58 = 31,668 litri, cum ar indica semnul dinaintea literei N.

---

160
MNA. Fragment de amforă descoperit în anul 1954, în sectorul "Templu". Inscripţie cu vopsea roşie.
Secolele V–VI.

Λα = probabil cantitatea în sextarii, adică 31( = 16,926 litri).

---

161
MNA. 14 fragmente de amforă avînd inscripţii cu vopsea roşie, indesci­frabile, descoperite în anul 1974, în sectorul de la vest de Templu.
Secolele V–VI.

---

162
MNA. Patru fragmente de amforă, descoperite în săpăturile anterioare anului 1949. Inscripţii, cu vopsea roşie, indescifrabile.
Secolele V–VI.

---

163
MNA. Două fragmente de amforă (a, b), descoperite în anul 1954 în sectorul "Templu". Ambele au inscripţii cu vopsea roşie indescifrabile, iar fragmentul a, are litera N zgîriată.
Secolele V–VI.

---

164
MNA, inv. V, 2190. Fragment de amforă, descoperit în sectorul E 4, în anul 1968. Inscripţie cu vopsea roşie indescifrabilă.
Secolele V–VI.

ωь

---

165
MNA. Două fragmente de amforă descoperite în sectorul "Templu", în anul 1954. Inscripţii cu vopsea roşie, indescifrabile.
Secolele V–VI.

---

166
MNA. Obiect din lemn, în formă de jug, descoperit într-o fîntînă din sec­torul "Templu", cu ocazia săpăturilor din anii 1956–1958. La cele două capete sînt găuri mici rotunde, trei pe o parte şi două pe cealaltă. La centru, pe partea încovoiată, este o cruce, cu capetele bifurcate, şi inscrip­ţia formată din două litere.
Secolele V–VI.

Informaţie: V. Andronescu.

M sau Ω şi E

Reprezintă, probabil, iniţialele unui nume.

---

Înapoi

Sus