INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA–IBIDA – (Slava Rusa, com. Slava Cercheza, jud. Tulcea)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA

IBIDA
(Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea)



   Mare aşezare romană şi romano-bizantină, pe o suprafaţă de cca 24 ha, avînd zid de incintă din piatră cu cca 30 turnuri şi trei porţi. Săpături arheologice sistematice s-au făcut doar într-o foarte mică măsură. Unele cercetări ocazionale, făcute de amatori, au scos la iveală o mare bazilică creştină, lată de 22 m, cu trei abside, trei nave, coloane şi capitele de marmură. Cu prilejul diferitelor lucrări au mai ieşit la iveală inscripţii, între care un miliarium, fragmente ceramice, monede, cără­mizi cu inscripţie. S-a presupus că cetatea de la Slava Rusă se numea in antichitate Ibida, care, potrivit informaţiei lui Procopius, De aedif. IV, 7, ar fi fost refăcută de Iustinian.

Netzhammer, Aus Rumänien, I, 1909, Einsiedeln, p. 385–391; idem, Christl. Altert., p. 154–156; Barnea, Dacia, 11–12, 1945–1947, p. 227, 233, 236; Vulpe, SCIV, 5, 1954, p. 110–112; TIR, L, 35, p. 46 (s.v. Ibida) şi 67 (s.v. Slava Rusă).


234
MNA. Cărămidă pătrată găsită în anul 1953, în zidul de incintă al cetăţii.
Secolele V–VI.

R. Vulp;, SCIV, 5, 1954, p. 112, 115, fig. 36 (foto).

Textul ilizibil.


235
MNA. Patru fragmente de cărămizi (a, b, c, d) cu litere stampilate în relief, scoase întâmplător de ţărani din zidul de incintă al cetăţii. Aduse la MNA şi azi pierdute.
Secolele V–VI.

R. Vulpe, SCIV, 5, 1954, p. 112, fig. 34, 4, 7, 8, fig. 35,3 (desen).

P. Diaconu, SCIV. 10, 1959, p. 491–495 şi fig. 2, le consideră olane cu litere în relief şi le datează în secolele X–XI, dar precizarea lui Vulpe e clară : "cărămizi cu ştampilă".
   Literele ar putea fi mărci ale cărămidarilor.


Înapoi Sus