INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA – Murfatlar – (Basarabi, jud. Constanta)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN DOBROGEA

Murfatlar
(Basarabi, jud. Constanţa)

   Carieră pentru exploatarea cretei, aflată pe dealul Tibişirul, în apro­pierea gării Basarabi. Această carieră pare să fi fost exploatată în ultimele decenii ale secolului al X-lea şi la începutul celui următor, sub împăratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976–1025), cu scopul de a se procura mate­rialul necesar construirii "valului de piatră", care traversează Dobrogea între Cernavodă şi Constanţa. În carieră au fost săpate, odată cu lucrările de ridicare a "valului de piatră", bisericuţe (pînă acum se cunosc 6), cavouri, galerii, încăperi pentru locuit, pe pereţii cărora se întîlnesc repre­zentări de animale, păsări, figuri umane şi fantastice, simboluri (cruci, pentagrame etc.), precum şi numeroase inscripţii (graffiti) runice, încă nedescifrate, chirilice şi glagolitice. Două inscripţii sînt în limba greacă (v. nr. 203, 204). Populaţia care a lucrat în carieră a fost amestecată: pe de o parte cea locală, pe de alta neamuri diferite venite din stepele nord-pontice şi din nordul Europei. S-a presupus că multe inscripţii pot fi atribuite goţilor, care au continuat să trăiască aici încă din secolul al IV-lea.

I. Barnea–Virgil Bilciurescu, Materiale, VI, 1959, p. 541–566; Barnea, St. teol., 12, 1960, p. 211–219; idem, Dacia, N.S., 6, 1962, p. 293–316; idem, Cahiers archéologiques, 13, 1962, p. 182–208; idem, St. teol., 17, 1965, p. 160–172; P. Diaconu–P. S. Năsturel, St. teol. 20, 1968, p. 937–946; idem, Dacia, N.S., 13, 1969, p. 448–456; I. Barnea, DID, III, p. 180–233.

203
Inscripţie zgîriată pe un stîlp din naosul bisericuţei B 4, descoperită cu ocazia săpăturilor (non vidi).
Secolul al X-lea.

Barnea, Dacia, N.S., 6, 1962, p. 314, 315, fig. 22 (desen) (idem. St. teol., 17, 1965, p. 168,170, fig. 32 (desen); idem, DID, III, p. 114, 212, 221, fig. 65 (desen)); idem, SCIVA, 20, 1975, p. 79–93.

[Κύριε] βοήθη
τὸν δοῦλον
σοῦ ᾽Ιωσήφ
πρεσ(βύτερον)

Barnea, SCIVA, completează r. 4: πρεσ(βύτερον).

"Doamne, ajută robului tău Iosif".

Pentru construcţia cu acuzativul după verbul βοηθέω, v. nr. 7.
   Barnea a presupus iniţial că Iosif a fost călugăr, "obraz bisericesc" care, împreună cu şefii feudali de la Murfatlar, "se afla în fruntea populaţiei ce trudea din greu pentru exploatarea carierii şi construirea valului de piatră" (DID, III, p. 114). În SCIVA completează r. 4 şi stabileşte că Iosif a fost preot, ca şi Dimian, pe care îl pomeneşte o inscripţie în limba slavă din aceeaşi biserică.
   Documentul de faţă este prima inscripţie în limba greacă descoperită pînă acum la Murfatlar (v. nr. 204).

204
Inscripţie zgîriată "cu un vîrf foarte ascuţit pe peretele din dreapta al bisericuţei B 4, sus, în stînga intrării, în cavoul anexă al acesteia". Greu lizibilă.
Secolul al X-lea.

Barnea, Dacia, N.S., 6, 1962, p. 315, 316, fig. 23 (fără descifrarea inscripţiei şi considerînd-o arabă); N. A. Oikonomides, RÉSÉE, 3,1965, p. 64, n. 28 (cu lectura de faţă) (Barnea, DID, III, p. 212, 221, fig. 64 desen).

Τῶ Μαρτίω μ(ηνὶ) (ἰ)ν(δικτιῶνος) ι´ ςυις (ἐτοῦς)
"Luna Martie, indictionul 10 = anul 6490 (982)".

Inscripţia indică data de fundare a bisericii, dar lectura este încă nesigură. Despre indiction, v. nr. 51.
   Este a doua inscripţie în limba greacă, descoperită pînă acum în complexul de la Murfatlar (v. nr. 203). Ambele inscripţii atestă, alături de alte elemente arhitectonice şi de cultură materială, prezenţa aici, în secolul al X-lea, a populaţiei autohtone creştine, cunoscătoare a limbii greceşti.

Înapoi Sus