Importantă cetate romană şi romano-bizantină, aşezată pe malul Dunării într-un punct unde trecerea de pe un mal pe celălalt este lesnicioasă. Deşi săpături arheologice au fost executate pe o scară redusă, ruine importante au ieşit la iveală, fie în urma unor cercetări sistematice ştiinţifice, fie cu ocazia unor lucrări de altă natură. Cetatea este înconjurată cu şanţ şi zid de apărare, iar în interior s-au descoperit importante construcţii în piatră, între care o bazilică creştină, inscripţii, fragmente ceramice, cărămizi stampilate cu numele unor unităţi militare staţionate aici, monede etc. În exteriorul cetăţii a fost depistată o vastă necropolă, plană şi tumulară. Atît în epoca romană, cît şi în cea medievală, Noviodunum a fost un important port la Dunăre. Classis Flavia Moesica îşi avea aici o statio. În secolul al IV-lea Noviodunum a fost sediul legiunii I Iovia Scythica şi tot aici sînt menţionaţi (Not. dign.,. Or., XXXIX, 25, 32, 33) milites primi Constantiani. În secolul al V-lea, Hierocles, Synecdemus. 637, 13, înscrie Noviodunum printre celelalte 14 poleis ale Scythiei, iar mai tîrziu în secolul al VI-lea aceeaşi localitate apare în Not. episc. a lui de Boor ca sediu episcopal (532), fiind refăcută si de Iustinian (Procopius, De aedif., IV, 11). Viaţa a continuat la Noviodunum şi în epoca medievală, unde cunoaştem un important centru economic şi religios. Încercarea de a localiza aici Vicina medievală pare să aibă sorţi de izbîndă.
Weiss, Dobrudscha, p. 34, 51–54; RE, XVII, 1937, col. 1191–1194; Vulpe, HAD,. passim; Vulpe–Barnea, DID, II, passim; TIR, L, 35, p. 53–54; Barnea–Şt. Ştefănescu, DID, III, passim, s.v. Noviodunum şi Vicina.
266
Fragment de cărămidă găsit în luna septembrie 1972 la suprafaţa neexplorată a ruinelor de la Isaccea. Fragmentul e rupt în toate părţile.
Dimensiuni: 0,15 x 0,13 x 0,06 m; înălţ, literelor: 0,02–0,025 m..
Secolul al IV-lea.
Richard A. Todd, Dacia, N.S., 17, 1973, p. 335–336, fig. 1 (foto).
Cărămizi cu ştampile identice si într-o stare de conservare mai bună au fost descoperite la Dinogetia (nr. 241) şi Niculiţel (nr. 268). Fragmentul de la Noviodunum vine să ateste ştirile literare, potrivit cărora aici a staţionat legiunea I Iovia Scythica, unitate militară căreia îi era repartizat spre apărare limesul dunărean de la Dinogetia pînă la gurile Dunării. Despre legiunea I Iovia Scythica v. nr. 241.
