Socetu
(com. Stejaru, jud. Teleorman)
440
Muzeul din Roşiorii de Vede. Fragment dintr-o farfurie de lut, găsit în anul 1968, în apropiere de limes Transalutanus, cu ocazia unor lucrări agricole. În acelaşi loc au ieşit la iveală şi două ceşti dacice, din pastă cenuşie, negricioasă şi nelustruite. Fragmentul de farfurie poartă o inscripţie trasată în pasta crudă.
Dimensiuni: diametrul: 0,14 m; grosimea: 0,01 m.
Secolul al IV-lea.
Zoe şi Petre Voivozeanu, "Paiella" cu inscripţie latină de la Socetu, jud. Teleorman Revista muzeelor, 6, 1970, p. 530 (foto); D. Berciu, Thraces et Daco-Romains, Génève, 1976, Edit. Nagel, fig. 20,2 (foto) sub tipar.
|
Aureli(u)s Silvan(u)s fecit pataelam bonam. "Aurelius Silvanus a făcut (această) farfurie bună". |
Datarea în secolul al IV-lea este susţinută de D. Berciu. Z. şi P. Voivozeanu propun secolele II–III, iar Emil Moscalu, care a făcut săpături în zona descoperirii fragmentului, a doua jumătate a secolului al III-lea (informaţie orală).
V, în Aurelius şi Silvanus, cade ca urmare a sincopării; v. Mihăescu, § 51, 261. Pataelam; ae pentru e, scriere inversă, care arată că diftongul ae se citea e; v. Mihăescu, § 55, 246, 247; l a căzut ca urmare a fenomenului de simplificare a geminatelor, constatat în numeroase inscripţii (nr. 21, 432, b, 3 etc).
Inscripţia pomeneşte numele unui meşter olar, care scria latineşte. Acesta nu putea fi decît un urmaş al populaţiei romanizate, care a continuat să trăiască în cîmpia munteană şi după ce armatele romane s-au retras la sud de Dunăre.
Comuna Socetu nu este cunoscută, pînă acum, prin alte descoperiri arheologice din epoca romană, dar ea se află lîngă limesul Transalutanus şi la sud de Brazda lui Novac de Nord, deci în zona controlată de împăraţii romani şi romano-bizantini. Fragmentul cu inscripţie descoperit aici constituie o dovadă a continuităţii populaţiei romanizate în zona de cîmpie.
| Înapoi | Sus |