În punctul numit "Rejişte", situat la hotarul comunei Şviniţa, la cca 7 km în amonte de sat, se află un turn de piatra roman, unde s-au descoperit, cîteva fragmente de cărămidă cu ştampila legiunii VII Claudia. De la Şviniţa provine şi o statuie a lui Hercule, găsită prin anul 1780, ajunsă în Anglia (1805) şi apoi a intrat într-o colecţie din Viena.
   La 4 km sud-est de comună au fost executate sondaje în fortificaţia medievală Tri Cule, unde au fost descoperite fragmente ceramice romane şi cărămizi cu stampila DRPDIERNA.

TIR, L, 34, p. 108; Tudor, Oraşe, p. 66; N. Gudea, Tibiscus, 3, 1974, p. 141–146; Dacia, N.S., 15, 1971, p. 383.

423
Muzeul de istorie şi arheologie Cluj-Napoca. Mai multe cărămizi, între care unele cu ştampilă, găsite în hotarul comunei Şviniţa, la locul numit Rejişte. Cărămizile cu ştampilă sînt de două feluri (a, b):
a Fragment de cărămidă găsit prin anul 1969, rupt sus, jos şi la dreapta. În momentul descoperirii fragmentul păstra urme de mortar. Pe faţa cu inscripţia sînt trasate cu degetul, ca şi la alte cărămizi romane, trei şănţuleţe, fie ca decor, fie pentru a servi la prinderea mai bine a morta­rului. Literele sînt scrise invers, de la dreapta la stînga, şi cu numeroase ligaturi.
Dimensiuni: 0,113 x 0,055 x 0,05 m; ştampila lungă de 0,11 şi înaltă de 0,019 m; înălţimea literelor: 0,013 m.
b Fragment de cărămidă cu stampilă, într-un cartuş dreptunghiular de 0,16 x 0,035 m; înălţimea literelor 0,011 m; un alt fragment din acest tip are cartuşul lat de 0,035 m. Ambele fragmente au fost descoperite în 1970, cu ocazia unui sondaj la Rejişte.
Secolul al IV-lea.

N. Gudea, O cărămidă ştampilată din secolul al IV-lea la Şviniţa (jud. Mehedinţi), AMN, 7, 1970, p. 555–559 (idem, Un caslellum roman tîrziu la Gornea (manuscris); idem, O contribuţie la toponimia limesului bănăţean al Dunării, Tibiscus, 3, 1974, p. 141–146, fig. 33, 1, 2 (desen) şi pl. XXII, fig. 1–2 (foto)).

   Cărămizi asemănătoare tipului b au fost descoperite la Boljetin, în R.S.F. Iugoslavia, în faţa turnului roman de la Bejişte (CIL, III, 13814, a: S(ub) c(ura) Hermogeni p(rae)p(ositi) rip(ae) leg(ionis) VII Cl(audiae) PARCE; E. Swoboda, Forschungen am Obermoesischen Limes, in Akad. d. Wiss. Wien, Schrift der Balkankommission, Ant. Abt. X, Wien und Leipzig, 1939, p. 34, fig. 5).
   Inscripţiile datează, probabil, de la sfîrşitul secolului al III-lea–începutul secolului al IV-lea şi atestă construirea la Sviniţa a unei forti­ficaţii, care servea la apărarea malului stîng al Dunării. Lucrările de con­strucţie au fost efectuate de un detaşament al legiunii VII Claudia, de sub comanda lui Hermogene. Potrivit Not. Dign., Or., XLII, 31, 32, legiu­nea VII Claudia avea cîte o prefectură la Viminacium şi Cuppae, iar deta­şamente mai mici în alte localităţi. Pe malul românesc al Dunării sînt cunoscute pînă acum la Pojejena, Sviniţa şi Sucidava (v. nr. 288, 427, 428).
   Numele PARTCIT (sau PARCE, ca în CIL, III), înscris pe ştam­pilele de tipul b, ar putea desemna un castellum, care nu a fost pînă acum localizat, şi se pare că, în urma recentelor cercetări arheologice (N. Petrovič–L. Zotovič, Boljetin Gradac sur la rivière Lepena, în Ancienne culture du Djerdap, Belgrad, 1969, p. 104–113) el trebuie aşezat la Boljetin. Aici îşi avea sediul detaşamentul care a fabricat cărămizile. E mai puţin probabil că numele PARTCIT (PARCE) să se refere la turnul de la Rejişte, fiindcă acesta era un punct întărit prea mic.
   Praipositus ripae este acelaşi cu praepositus limitis (Fabricius, RE, XIII, 1924, col. 573; Grosse, 144–145, 151; Hoffmann, Bewegungsheer, p. 79).

423 A
MNA. Fragment de cărămidă descoperit în anul 1970, cu ocazia unor sondaje efectuate în fortificaţia medievală Tri Cule, aflată la 4 km sud-est de comuna Sviniţa.
Dimensiuni: înălţimea: 0,32 m; lăţimea: 0,37 m; grosimea: 0,08 m; înălţimea literelor: 0,02 m.
Secolul al IV-lea.

Dacia, N.S,, 15, 1971, p. 383 (fără desen sau foto).

Dacă sub ruinele fortificaţiei medievale nu a existat un turn sau castru roman, cum ar indica ceramica şi cărămida cu stampilă descoperită aici, atunci cărămida cu inscripţie de mai sus a putut fi adusă, în epoca medie­vală, de la turnul roman din punctul Rejişte, de pe teritoriul comunei Sviniţa, şi folosită ca material de construcţie. În primul caz textul inscrip­ţiei ar indica participarea la construcţia de pe teritoriul comunei Sviniţa a unui detaşament militar cu sediul la Dierna, sau numai folosirea de către ostaşii legiunii a VII-a Claudia, staţionaţi la turnul de la Sviniţa (Rejişte), a cărămizilor aduse de la Dierna.