INSCRIPTII GRECESTI si LATINE DIN SEC. IV–XIII DIN MUNTENIA – Turnu Măgurele – (Turris ? jud. Teleorman)
INSCRIPŢII GRECEŞTI ŞI LATINE
DIN SEC. IV–XIII DIN MUNTENIA

Turnu Măgurele
(Turris ? jud. Teleorman)



   La trei km sud de oraş sînt semnalate importante ruine romane. Prin cercetările arheologice s-a stabilit că aceste ruine aparţin unei cetăţi construite în secolul al IV-lea şi apoi refăcută de mai multe ori, pînă în secolul al VI-lea. Fragmentele ceramice descoperite au contribuit la fixa­rea unor faze de construcţie succesive, care încep cu împăratul Constantin cel Mare şi durează pînă după Iustinian.
   Unii cercetători au identificat aceste ruine cu cetatea Turris, despre care Procopius, De bello Gothico, III, 14,32, spune că a fost zidită de Traian, iar împăratul Iustinian a oferit-o slavilor, întrucît fusese pustiită de bar­bari şi era "un loc desert".
   Ruinele romane din secolele II–III au fost probabil măturate de apele Dunării. Cetatea Turris a constituit în secolele II–III e.n. un punct fortificat pentru apărarea provinciilor Dacia Inferior şi Moesia, cu misiu­nea de a supraveghea zona de la sud de "Brazda lui Novac de Sud" şi dintre Olt şi lacul Greaca. În epoca romană tîrzie cetatea Turris a fost un cap de pod în cadrul liniei de fortificaţii, ce aveau menirea să apere provincia Dacia Ripensis. Faptul că Iustinian a putut oferi cetatea tribu­rilor slave demonstrează, alături de documentele arheologice, că exista aici, în secolele IV–VI, o vieţuire romană.
   La finele secolului al XIV-lea, Mircea cel Bătrîn construieşte peste ruinele romane o cetate românească.

Gr. Florescu, RIR, 15, 1945, p. 432–464; D. Tudor, OR3, p. 147, 161, 171, 258, 260, 261, 314–315, 459, 466, 544–545; idem, Oraşe, p. 374.


439
Fragment dintr-o stelă funerară, descoperit la Turnu Măgurele; azi dispărut ?
Secolul al IV-lea

Gr. Florescu, RIR, 15, 1945, p. 457–458, nr. 3 (fără desen sau foto) (Tudor, OR ?, p. 429, nr. 353; idem, OR3, p. 545, nr. 505).

. . . . . . . . . . . .
vixit annis
XXV Z (?) V
SΛV (?). S . . .
ERB
. . . . . .

Datarea în secolul al IV-lea a fost propusă de Gr. Florescu pe baza carac­terelor paleografice. Acelaşi autor presupune că inscripţia ar fi putut să fie adusă din Bulgaria, de la Oescus. Urmele romane din secolul al IV-lea de la Turnu Măgurele sînt totuşi bogate, aşa îneît nu este nevoie să căutăm provenienţa inscripţiei în altă parte.


Înapoi Sus