Cugetări - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Cugetări » După Subiect » Despre Dreapta Socoteala Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro

Cugetări Folositoare pentru Suflet

Arhiva pentru Despre Dreapta Socoteala
[ Pagina = 1 ] [ Total = 24 înregistrări ] [ 10 înregistrări / pagină ]

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:
– Mi-a rămas o moştenire; ce să fac cu ea?
– Du-te şi peste trei zile vino, că o să-ţi spun.
El veni, cum îi hotărâse bătrânul, care îi spuse:
– Ce să-ţi spun, frate? Dacă-ţi spun „dă-o la biserică”, acolo se fac ospeţe. Dacă-ţi spun „dă-o neamurilor tale”, atunci n-ai răsplată. Dacă-ţi spun „dă-o săracilor”, eşti fără grijă. Deci fă ce vrei, nu e treaba mea.
Pentru avva Pimen, Patericul Egiptean

A mai zis: sărăcia, căinţa şi discernământul, iată uneltele vieţii călugăreşti. Căci e scris: dacă sunt aceştia trei, Noe, Iov şi Daniel. Noe întruchipează sărăcia, Iov suferinţa şi Daniel discernământul. Dacă aceste trei fapte sunt în om, Dumnezeu locuieşte în el.
Pentru avva Pimen, Patericul Egiptean

Un frate l-a întrebat pe unul din părinţi:
– Cum aduce diavolul încercarea asupra sfinţilor?
– Era unul din părinţi, pe nume Nicon, care locuia în muntele Sinai. Şi iată că a intrat unul în cortul unui faranit, şi, găsind-o pe fiica lui singură, s-a culcat cu ea, apoi i-a zis: spune „sihastrul, avva Nicon, mi-a făcut aşa”. Când a venit tatăl ei şi a aflat, a luat sabia, mergând asupra bătrânului. Când a bătut, bătrânul i-a deschis, dar când a întins sabia să-l ucidă, i s-a uscat mâna. Atunci faranitul s-a dus şi le-a zis preoţilor, care au trimis după el. Bătrânul s-a dus; după ce l-au bătut mult, au vrut să-l alunge. El însă i-a rugat: lăsaţi-mă aici, pentru Dumnezeu, ca să mă pocăiesc. Şi l-au despărţit de biserică pentru trei ani, poruncind ca nimeni să nu vină la el. Vreme de trei ani, în fiecare duminică venea la biserică să se pocăiască, şi se ruga de toţi: rugaţi-vă pentru mine. Mai târziu, s-a îndrăcit cel care făcuse păcatul, şi adusese ispita asupra sihastrului. El a adeverit la biserică: eu am făcut păcatul şi am spus să fie pârât robul lui Dumnezeu. Atunci s-a dus tot poporul să se pocăiască faţă de bătrân, zicând:
– Iartă-ne, părinte, şi rămâi cu noi.
– De iertat, fie-vă iertat, de rămas, nu mai rămân aici cu voi, fiindcă nu s-a găsit nici unul cu discernământ căruia să-i fie milă de mine. Şi aşa s-a dus de acolo. Iar bătrânul a spus: vezi cum aduce diavolul încercările asupra sfinţilor?
Pentru avva Nicon, Patericul Egiptean

Avva Nistheróos cel mare se preumbla în pustie cu un frate, şi când au văzut un şarpe au fugit. Fratele îi spuse:
– Şi tu te temi, părinte?
– Nu mă tem, copile. Dar e mai bine că am fugit, că n-a trebuit să fug de duhul slavei deşarte.
Pentru avva Nistheróos, Patericul Egiptean

A venit unul din bătrâni la avva Lot, la oaza din Arsinoe, şi i-a cerut o chilie, şi el i-a dat. Bătrânul era bolnav şi avva Lot îl îngrijea: şi dacă veneau unii să-l vadă pe avva Lot, îi ducea şi la bătrânul cel bolnav, care a început să le spună cuvinte de ale lui Origen. Avva Lot era supărat, şi zicea „nu cumva să creadă părinţii că şi noi suntem aşa” – dar să-l gonească de acolo îi era frică, din pricina poruncii. Şi s-a ridicat avva Lot, mergând la avva Arsenie şi i-a povestit despre bătrân. Avva Arsenie i-a zis: nu-l izgoni, ci zi-i „mâncă din cele ale lui Dumnezeu, şi bea, cum vrei, dar cuvintele acestea să nu le mai spui”; şi dacă vrea, se îndreaptă; dacă nu vrea să se îndrepte, va cere singur să se ducă de acolo, şi nu din pricina ta. Avva Lot plecă, făcând aşa. Bătrânul, când auzi, nu a vrut să se îndrepte, ci a început să se roage: pentru Domnul, trimiteţi-mă de aici, că nu mai pot îndura pustia. Şi s-a ridicat, plecând, fiind petrecut cu dragoste.
Pentru avva Lot, Patericul Egiptean

Povestea avva Casian: ne-am dus eu şi sfântul Gherman în Egipt, la un bătrân. Şi găzduindu-ne el, l-am întrebat:
– De ce când vă vin oaspeţi fraţi străini, nu păziţi canonul postului nostru, aşa cum l-am primit în Palestina?
– Postul este cu mine pururea, dar pe voi nu pot să vă păstrez pururea la mine. Iar postul este lucru şi folositor, şi neapărat, dar ţine de alegerea noastră. Împlinirea iubirii însă o cere neapărat legea lui Dumnezeu. Căci primindu-l pe Hristos în voi, trebuie să vă îngrijesc cu toată sârguinţa. După ce vă petrec pe voi, pot să încep iar canonul postului. Căci fiii mirelui nu pot posti, în vremea în care mirele este cu ei; când se va lua mirele de la ei, atunci au voie de postesc.
Pentru avva Casian, Patericul Egiptean

Pe când urca odată avva Ioan de la Sketis cu alţi fraţi, au rătăcit drumul, că era noapte. Fraţii i-au zis:
– Ce să facem, avvo, că fratele a rătăcit drumul? Nu cumva să murim rătăciţi.
– Dacă îi spunem, se mâhneşte şi i se face ruşine. Uite, mă prefac eu bolnav, şi zic „nu mai pot călători, ci rămân aici până dimineaţa”.
Aşa a şi făcut. Ceilalţi ziseră:
– Nu mergem nici noi, ci şedem cu tine.
Şi au şezut până dimineaţa, şi nici pe frate nu l-au smintit.
Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean

S-au nimerit unii bătrâni la Sketis, mâncând împreună, şi avva Ioan cu ei. Şi s-a ridicat un preot mare ca să toarne apă mesenilor, dar n-a vrut nici unul să primească de la el, decât Ioan Colobós. Ei s-au minunat şi i-au spus:
– Cum tu, fiind cel mai mărunt, ai cutezat să fii slujit de preot?
– Eu când mă ridic să torn apă, mă bucur să ia toţi, ca să am răsplată; şi nu de asta am luat, ca să ia el răsplată, ci ca să nu se mâhnească pentru că nu primeşte nimeni de la el.
Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean

Se spunea despre avva Ioan Colobós, că i-a zis odată fratelui lui mai mare: vroiam să fiu fără grijă, aşa cum sunt senini îngerii, nelucrând, ci slujindu-i neîncetat lui Dumnezeu.
Şi şi-a dat jos cămaşa ieşind în pustie, iar după o săptămână s-a întors la fratele lui. Când a bătut la uşă, l-a auzit zicând, până să deschidă:
– Cine eşti?
– Sunt Ioan, fratele tău.
– Ioan s-a făcut înger şi nu mai e cu oamenii.
– Eu sunt – l-a rugat el.
Şi nu i-a deschis, ci l-a lăsat să se amărască până dimineaţa. Apoi i-a deschis, zicându-i:
– Eşti om, trebuie să lucrezi iar ca să mânci.
– Iartă-mă, s-a căit el.
Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean

Albina te duce la miere şi musca la scârnă.
Proverb românesc


< Pagina Anterioară ] [ pagina 1 din 3 pagini ]

« Patericale( 373 )
« Filosofice( 0 )
« Populare( 38 )
« Literare( 0 )
« După Subiect( 411 )
« Despre Dragoste( 12 )
« Despre Credinţă( 3 )
« Despre Nădejde( 2 )
« Despre Virtuţi( 16 )
« Despre Încercări( 18 )
« Despre Mântuire( 25 )
« Despre Pocăinţă( 9 )
« Despre Smerenie( 42 )
« Despre Nevoinţă( 27 )
« Despre Milostenie( 10 )
« Despre Păcate( 20 )
« Despre Mândrie( 14 )
« Despre Clevetire( 9 )
« Despre Statornicie( 5 )
« Despre Scripturi( 10 )
« Despre Aproapele( 9 )
« Despre Calugarie( 35 )
« Despre Dreapta Socoteala( 24 )
« Despre Linistire( 14 )
« Despre Smintire( 4 )
« Despre Rugaciune( 28 )
« Despre Ascultare( 25 )
« Despre Frica de Dumnezeu( 11 )
« Despre Înfranare( 27 )
« Despre Moarte( 20 )
« Despre Sfinţenie( 4 )
« Despre Judecăţile lui Dumnezeu( 1 )
« Despre Nebunie( 1 )
« Despre Vremurile de pe Urmă( 3 )
« Despre Tăcere( 22 )
« Despre Pace( 3 )
« Despre Părinţi( 6 )
« Despre Patimi( 12 )
« Despre Conştiinţă( 4 )
« Despre Poruncile Dumnezeieşti( 14 )
« Despre Judecare( 13 )
« Despre Mânie( 12 )
« Despre Curvie( 17 )
« Despre Iertare( 7 )
« Despre Paza minţii( 12 )
« Despre Teamă( 5 )
« Despre Judecata Viitoare( 4 )
« Despre Dragostea de Dumnezeu( 3 )
« Despre Minciună( 3 )
« Despre Voinţă( 10 )
« Despre Însingurare( 13 )
« Despre Primirea de străini( 2 )
« Despre Neagonisire( 4 )
« Despre Dumnezeu( 16 )
« Despre Trezvie( 1 )
« Despre Bucurie( 3 )
« Despre Mulţumire( 2 )
« Despre Muncă( 5 )
« Despre Lenevie( 3 )
« Despre Adevăr( 1 )
« Despre Voia lui Dumnezeu( 3 )
« Despre Plâns( 15 )
« Despre Respect( 2 )
« Despre Deznădejde( 3 )
« Despre Început bun( 3 )
« Despre Răzbunare( 3 )
« Despre Iubirea de arginţi( 7 )
« Despre Purtarea de grijă a lui Dumnezeu( 3 )
« Despre Pizmă( 4 )
« Despre Obrăznicie( 1 )
« Despre Blândeţe( 2 )
« Despre Minte( 11 )
« Despre Judecata Particulară( 2 )
« Despre Ocară( 6 )
« Despre Erezie( 2 )
« Despre Minuni( 6 )
« Despre Dispreţ( 5 )
« Despre Mâncare( 7 )
« Despre Priveghere( 4 )
« Despre Uitare( 2 )
« Despre Timp( 5 )
« Despre Făţărnicie( 3 )
« Despre Beţie( 3 )
« Despre Preoţie( 3 )
« Despre Jertfă de sine( 4 )
« Despre Necazuri( 1 )
« Despre Împărăţia Cerurilor( 3 )
« Despre Lăcomie( 4 )
« Despre Invidie( 1 )
« Despre Râs( 0 )
« Despre Laudă( 5 )
« Despre Îndreptăţire( 1 )
« Despre Răbdare( 4 )
« Despre Cuvânt( 6 )
« Despre Viaţă( 3 )
« Despre Filosofie( 1 )
« Despre Răutate( 5 )
« Despre Boală( 5 )
« Despre Faptă( 9 )
« Despre Conducători( 4 )
« Despre Osândire( 4 )
« Despre Iad( 1 )
« Despre Fericire( 2 )
« Despre Bunătate( 4 )
« Despre Liturghie( 4 )
« Despre Duşmani( 2 )
« Despre Desăvârşire( 1 )
« Despre Familiaritate( 1 )
« Despre Tristeţe( 2 )
« Despre Lepădare de sine( 4 )
« Despre Luare-aminte( 4 )
« Despre Nepăsare( 2 )
« Despre Vorbire( 5 )
« Despre Autoînvinovăţire( 2 )
« Despre Hulă( 1 )


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact