(ἀνδρεία, ἡ — andreia = bărbăţie)

— „cel dintâi chemat“ la apostolat de Mântuitorul; Apostolul lui Hristos, cel care a propovăduit creştinismul pe pământul ţării noastre (în Sciţia Minor — Dobrogea de azi). Istoricul antic Eusebiu de Cezareea spune că „Apostolii s-au împrăştiat pe tot pământul ... Andrei în Sciţia ...“, precum arată şi tradiţia că Andrei a venit din Asia Mică în Sciţia Mare (sudul rusiei), apoi în Sciţia Mică (Dobrogea), în oraşele de lângă mare şi apoi a coborât în provoncia Ahaia din Grecia, la Patras, unde a fost răstignit cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, murind astfel ca martir (+94) pentru credinţa sa creştină. Strămoşii au numit „Undrea“ luna decembrie, care începe după 30 noiembrie (ziua Sf. Andrei).