Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » semne muzicale Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

semne muzicale

— semnele care arată în scris sunetele muzicale, după cum cuvântul vorbit se arată prin litere. Sunetul muzical place, şi prin aceasta se deosebeşte de zgomot. Ca însuşiri ale sunetelor muzicale avem: înălţimea, durata, intensitatea şi timbrul. Numirile sunetelor în muzica bisericească (psaltică sau bizantină) se deosebesc de sunetele muzicii lineare sau occidentale, deşi sunt tot şapte la număr. În muzica psaltică aceste sunete sunt: Ni, Pa, Vu, Ga, Di, Ke, Zo, care corespund sunetelor muzicale lineare: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si. Înlănţuirea lor în ordinea înălţimii formează gama sau scara muzicală. În muzica psaltică sunt patru feluri de semne: vocale, timporale, consonante şi ftorale. Semnele vocale sunt: suitoare, coborâtoare şi un semn păstrător al sunetului dinaintea lui, semn care nici nu urcă, nici nu coboară, care se numeşte ison (de unde zicala „ţine isonul“, referitor la cineva care vrea să fie pe placul cuiva, susţinându-i întocmai opiniile). Semnele vocale suitoare se numesc: oligon, petasti, două chendime, chendimă, ipsili (se deosebesc după numărul de trepte pe care le urcă). Semnele vocale coborâtoare (deosebindu-se după numărul de trepte pe care le coboară) poartă denumire de: epistrof, iporoi, elafron, hamili. Semnele timporale arată durata unui sunet. Ele se aşează deasupra sau dedesubtul semnelor vocale, marcând durata mai lungă sau mai scurtă şi se numesc: clasma şi gorgon. Când se menţionează şi numărul de bătăi ale notei sub care se scriu, aceste semne poartă denumirea de: apli, clipii, tripli, argon, diargon, digorgon, trigorgon. Semne consonantice sau semne de expresie şi ornament sunt semnele care se scriu pe lângă semnele vocale, spre a marca expresia cântării. Sunt în număr de cinci: varia, omalon, antichenoma, psifiston, eteron. În muzica psaltică se practică un anumit fel de cântare, legată de o anumită scară, cântare care se numeşte glas sau eh (ehuri). Cântările bisericeşti folosesc opt glasuri sau ehuri. Pentru a cunoaşte felul scării unei cântări muzica psaltică foloseşte ca mijloace nişte semne, numite: mărturii şi florale.


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact