Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » săptămâna liturgică Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

săptămâna liturgică

(lat. septem = şapte şi mane = dimineaţă, zi)
— este grupul de şapte zile liturgice, în împărţirea anului bisericesc sau liturgic. Împărţirea timpului în săptămâni nu era cunoscută în lumea greco-romană înainte de Hristos, care se servea de calendarul solar (egiptean). Săptămâna exista însă la iudei, care foloseau calendarul lunar împrumutat de la asiro-babilonieni. Lucrarea creaţiei lumii, împărţită în şase zile, urmate de o zi de repaus, a devenit modelul şi unitatea de măsură a activităţii omeneşti. Săptămâna liturgică începe cu Vecernia de sâmbătă seara şi se încheie în sâmbăta următoare, cu slujba de la Ceasul al IX-lea (vezi Ceaslovul ). Cele 52 de săptămâni ale anului bisericesc îşi iau numărul de ordine după cele două mari sărbători cu dată mobilă ale cultului ortodox: Pastile şi Rusaliile. De aceea, şirul săptămânilor din cursul anului bisericesc ortodox începe cu Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşti) şi se încheie cu Săptămâna Sfintelor Patimi (ultima dinaintea Paştilor), numită şi Săptămâna Mare (gr. μεγάλη ἐβομάς — megali evomas; lat. septimana maior). Aceste două săptămâni sunt cele mai importante săptămâni liturgice din cursul anului bisericesc. Calendaristic au importanţă deosebită şi săptămânile dinainte şi de după marile sărbători: Rusaliile, înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Naşterea Domnului şi Botezul Domnului. În cadrul săptămânii liturgice fiecare zi este închinată unuia sau unora dintre personajele sfinte şi evenimentelor de seamă ale Istoriei sfinte, care stau în legătură cu Persoana şi activitatea Mântuitorului, astfel: Duminica este sărbătoarea săptămânală a învierii Domnului; luni este închinată cinstirii sfinţilor îngeri, vestitori ai voii lui Dumnezeu şi mijlocitori între Dumnezeu şi oameni; marţea este închinată Sfinţilor prooroci, îndeosebi Sfântului Ioan Proorocul, înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului şi cel mai mare dintre prooroci (Luca 7,28), numit şi „mijlocitor“ între Legea veche şi Legea Nouă („... mijlocitorul Legii Vechi şi a celei Noi...“, cum scrie în Octoihul Mare, Buc, 1975, p. 52); miercurea şi vinerea sunt închinate Sfintei Cruci şi Sfintelor Patimi ale Domnului; miercuri au făcut sfat cărturarii şi arhiereii să-L prindă pe Iisus, iar vineri L-au răstignit pe cruce; joia este închinată amintirii sfinţilor Apostoli, este ziua când Iisus a luat cu Apostolii Săi ultima Cină pascală, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a întemeiat Sfânta Euharistie, dând Apostolilor puterea şi porunca de a o săvârşi întru pomenirea Sa. Sfinţii Apostoli au fost primii şi cei mai apropiaţi colaboratori ai Domnului şi primii propovăduitori în lume ai credinţei creştine. Cu ei începe şirul martirilor şi sfinţilor creştini. Urmaşii Apostolilor sunt Sfinţii Părinţi ai Bisericii creştine; ei sunt pomeniţi tot joi, ca şi Sfinţii Apostoli; sâmbăta este închinată pomenirii tuturor morţilor şi în primul rând Sfinţilor Mărturisitori şi Mucenici, care au pătimit şi au murit pentru credinţa în Hristos. Săptămâna liturgică reglementează succesiunea celor opt glasuri (ehuri) ale Octoihului din Anul liturgic.


Site-ul Sfaturi Ortodoxe
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact