1Rg 28Saul la vrăjitoarea din Endor |
1 | În zilele acelea s'au adunat Filistenii cu oştile lor ca să se bată cu Israel. Atunci a zis Achiş către David: Să ştii negreşit că vei merge cu mine să te baţi, tu şi oamenii tăi. |
2 | Iar David a zis către Achiş: Aşa vei afla acum ce va face robul tău... a Atunci Achiş a zis către David: Aşa că te voi face mai-mare peste paza mea de corp b pe toată durata războiului. |
3 | Samuel însă murise, şi tot Israelul l-a plâns; şi l-au îngropat în Rama, cetatea sa. Saul îi izgonise din ţară pe cei ce cheamă morţii c şi pe ghicitori. |
4 | Filistenii s'au adunat şi au venit şi şi-au aşezat tabăra la Şunem. Iar Saul şi i-a adunat pe toţi ostaşii lui Israel şi şi-a aşezat tabăra la Ghelboa. |
5 | Saul a văzut tabăra Filistenilor şi s'a înfricoşat; tare i s'a tulburat inima. |
6 | Atunci Saul l-a întrebat pe Domnul, dar Domnul nu i-a răspuns prin vise, nici prin arătări d şi nici prin profeţi. |
7 | Şi a zis Saul către slujitorii săi: Căutaţi-mi o femeie care cheamă morţii, iar eu mă voi duce la ea şi o voi întreba. Iar slujitorii i-au zis: Iată, în Endor e se află o femeie care cheamă morţii. |
8 | Atunci Saul şi-a schimbat înfăţişarea şi s'a îmbrăcat în alte haine şi s'a dus, însoţit de doi bărbaţi, şi a ajuns la femeie noaptea şi i-a zis: Te rog, ghiceşte-mi prin grăirea cu morţii şi scoală-mi pe cine îţi voi spune eu! |
9 | Şi a zis femeia: Iată, tu ştii ce a făcut Saul, cum a stârpit el din ţară pe cei ce cheamă morţii şi pe vrăjitori; şi atunci, de ce-i întinzi tu sufletului meu un laţ ca să-l nimiceşti? |
10 | Atunci Saul i s'a jurat pe Domnul, zicând: Viu este Domnul, dacă vei avea tu de suferit ceva rău din această pricină! |
11 | Şi femeia i-a zis lui Saul: Pe cine să ţi-l scol? Iar el a zis: Să mi-l scoli pe Samuel. |
12 | Şi femeia l-a văzut pe Samuel şi a strigat cu glas mare. Şi a zis femeia către Saul: De ce m'ai înşelat? că tu eşti Saul!.... |
13 | Atunci regele i-a zis: Nu te teme; spune pe cine ai văzut! Iar femeia i-a zis: Am văzut dumnezei sculându-se din pământ f. |
14 | Iar el i-a zis: Ce-ai văzut? Ea i-a răspuns: Un bărbat ridicându-se drept din pământ, îmbrăcat în mantă. Atunci Saul a ştiut că acesta era Samuel şi s'a aruncat cu faţa la pământ şi i s'a închinat. |
15 | Iar Samuel a zis: De ce m'ai tulburat, aşa ca eu să mă ridic? g Şi Saul a zis: Sunt foarte necăjit, căci Filistenii se războiesc împotriva mea, iar Dumnezeu S'a îndepărtat de mine şi nu m'a mai ascultat - nici prin mâna profeţilor şi nici prin vise; iar acum te-am chemat pe tine, ca să-mi arăţi ce să fac. |
16 | Şi a zis Samuel: De ce mă întrebi tu pe mine, de vreme ce Dumnezeu S'a îndepărtat de tine şi a trecut de partea aproapelui tău? |
17 | Domnul ţi-a făcut aşa cum a grăit prin mine; Domnul îţi va lua regatul din mână şi i-l va da aproapelui tău David, |
18 | pentru că tu n'ai ascultat de glasul Domnului şi nu ai dus până la capăt aprinderea mâniei Lui împotriva lui Amalec; de aceea ţi-a făcut Domnul acestea astăzi. |
19 | Domnul îl va da pe Israel cu tine cu tot în mâinile Filistenilor; tu şi fiii tăi veţi cădea mâine, iar oastea lui Israel o va da Domnul în mâinile Filistenilor. |
20 | Atunci Saul, cât era de lung, a căzut deodată la pământ şi foarte s'a înfricoşat de cuvintele lui Samuel. Şi nu mai era în el nici o putere, căci nu mâncase pâine în toată ziua aceea şi'n toată noaptea. |
21 | Iar femeia a intrat la Saul şi l-a văzut şi foarte s'a tulburat şi i-a zis: Iată, roaba ta a ascultat de cuvântul tău şi viaţa mi-am pus-o în mâinile tale şi m'am supus cuvintelor pe care mi le-ai grăit. |
22 | Aşadar, acum ascultă şi tu de cuvântul roabei tale: eu îţi voi pune înainte o bucată de pâine, iar tu mănâncă, pentru ca să prinzi putere, că eşti călător. |
23 | Dar el n'a vrut să mănânce, aşa că slujitorii săi şi femeia l-au silit, iar el a ascultat de cuvântul lor şi s'a ridicat şi a şezut pe scaun. |
24 | Femeia aceea avea acasă o junincă îngrăşată; şi a înjunghiat-o grabnic şi a luat făină şi a frământat-o şi a copt azimă. |
25 | Şi a pus [mâncarea] în faţa lui Saul şi a slujitorilor săi, iar ei au mâncat. Apoi s'au ridicat şi, în chiar noaptea aceea, s'au dus. |