Fiii desfrânaţilor nu vor atinge maturitatea iar sămânţa din pat nelegiuit se va stinge. |
Cuvântul lui Bildad. | |
1 | Atunci Bildad din Şuah a început să vorbească şi a zis: |
2 | "Cât ai de gând tu oare s'o ţii aşa întruna? Opreşte-te!, mai dă-ne şi nouă rând la vorbă! |
3 | O faci, că te-ascultarăm tăcând ca nişte vite? |
4 | Îţi trebuia urgia! Ce? dacă'nchizi tu ochii, se pustieşte lumea? sau munţii o să piară surpaţi din temelii? a |
5 | O, da!, lumina celui nelegiuit se stinge şi flacăra din vatră nu-i va mai străluci. |
6 | În felul său de viaţă lumina-i întuneric şi candela de veghe deasupra lui se stinge. |
7 | Averea lui vânată-i de oameni mărunţei şi sfatul său se surpă. |
8 | Piciorul său se prinde în laţ de picioruş şi'n plasă împletită din sfori subţiri se'ncurcă. |
9 | Asupra lui se'ndreaptă o armie de laţuri şi preaputerea celor setoşi de răzbunare. |
10 | La pândă-i stă o funie ascunsă în pământ şi-o cursă pe cărări. |
11 | El piere strâns în cercuri de spaime şi dureri şi mulţi de primprejuru-i cumplit îl strâmtorează. |
12 | Căderea lui, răsunet. |
13 | Picioarele lui fi-vor mâncate de ciupercă, pe-ai lui în floarea vârstei o să-i mănânce moartea. |
14 | În felul său de viaţă nu-i chip de vindecare, mânat să-şi ia asupră-şi regească'nvinuire b. |
15 | În noaptea lui sunt alţii ce stau în casa lui, ce-avea mai scump e abur prin fumul de pucioasă c. |
16 | Sub el i se usucă adâncul rădăcinii, deasupra holda coaptă se scutură'n ţărână. |
17 | De pe pământ îi piere chiar umbra amintirii, iar numele-i se stinge în veşnica uitare. |
18 | Şi iată-l din lumină împins în întuneric şi scos afar' din lume d. |
19 | Necunoscut el fi-va întru poporul său, nemântuită casa'ntru cele de sub cer, şi alţii locui-vor în tot ce-a fost al său. |
20 | La capul său suspină urmaşii cei din urmă, iar cei dintâi se miră. |
21 | Acestea sunt sălaşuri în care-au stat nedrepţii, acesta-i locul celor ce nu-L cunosc pe Domnul. |