Că dac'ar vrea să steie cu El la o voroavă, ar îngăima de-a surda, că n'ar putea răspunde o vorbă la o mie. |
Un psalm al lui David; când fiul său a îl urmărea. | |
1 | Doamne, auzi rugăciunea mea, întru adevărul Tău ascultă-mi cererea, întru dreptatea Ta auzi-mă! |
2 | Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că'n faţa Ta nimeni din cei vii nu va fi drept. |
3 | Că vrăjmaşul mi-a prigonit sufletul, cu tălpile calcă pe viaţa mea; aşezatu-m'a în întuneric ca pe morţii cei din veac, |
4 | şi s'a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine inima mi s'a tulburat. |
5 | Adusu-mi-am aminte de zilele de odinioară, la toate lucrurile Tale am cugetat, la faptele mâinilor Tale am gândit. |
6 | Spre Tine mi-am întins mâinile; sufletul meu era însetat după Tine ca un pământ fără apă. |
7 | Degrab auzi-mă, Doamne, duhul meu a slăbit; să nu-Ţi întorci faţa de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. |
8 | Fă să aud dimineaţa mila Ta, că în Tine mi-am pus nădejdea. Fă-mi cunoscută, Doamne, calea pe care voi merge, că la Tine mi-am ridicat sufletul. |
9 | Scapă-mă de vrăjmaşii mei, Doamne, că la Tine am alergat să scap. |
10 | Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va călăuzi la pământul dreptăţii. |
11 | De dragul numelui Tău, Doamne, mă vei via; întru dreptatea Ta îmi vei scoate sufletul din necaz |
12 | şi întru mila Ta îi vei stârpi pe vrăjmaşii mei şi-i vei nimici pe toţi cei ce-mi necăjesc sufletul, că eu sunt robul Tău. |