Dar pe voi, cei ce M'aţi părăsit şi muntele Meu cel sfânt l-aţi dat uitării, pe voi, cei care gătiţi masă diavolului şi prinoase de băuturi e îi turnaţi Norocului, |
1 | Începem oare din nou să spunem cine suntem? Sau nu cumva avem nevoie cum au unii de scrisori de'nfăţişare a către voi sau de la voi? |
2 | Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii; |
3 | voi arătaţi că sunteţi scrisoare a lui Hristos încredinţată slujirii noastre b, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului Celui-Viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii. |
4 | Şi o astfel de încredinţare avem noi prin Hristos faţă de Dumnezeu; |
5 | nu că de la noi înşine am fi destoinici să pretindem ceva ca venind de la noi; dimpotrivă, destoinicia noastră e de la Dumnezeu, |
6 | Cel ce ne-a şi învrednicit să fim slujitori ai unui Nou Testament, nu ai literei, ci ai duhului; pentru că litera ucide, dar duhul face viu. |
7 | Iar dacă slujirea morţii, săpată în litere pe piatră, s'a făcut întru atâta slavă încât fiii lui Israel nu-şi puteau aţinti ochii la faţa lui Moise din pricina slavei feţei lui, care se veştejea, |
8 | atunci, slujirea Duhului, cum să nu fie ea mai mult întru slavă? |
9 | Că dac'a avut parte de slavă slujirea osândei, cu mult mai mult prisoseşte'n slavă slujirea dreptăţii! |
10 | Ba încă, în această privinţă, nici ceea ce era slăvit nu este slăvit faţă de slava cea covârşitoare c. |
11 | Că dacă ceea ce era trecător s'a săvârşit prin slavă, cu mult mai mult va fi întru slavă ceea ce este netrecător. |
12 | Având deci o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăznire, |
13 | şi nu ca Moise, care-şi punea un văl pe faţă pentru ca fiii lui Israel să nu vadă sfârşitul a ceea ce era trecător... |
14 | Dar minţile lor s'au învârtoşat; că până'n ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, acelaşi văl rămâne fără să se ridice, fiindcă el prin Hristos se desfiinţează; |
15 | ci până astăzi, când se citeşte Moise, stă un văl pe inima lor; |
16 | dar când se vor întoarce la Domnul, vălul se va ridica. |
17 | Domnul însă este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. |
18 | Iar noi toţi, cei ce cu faţa descoperită privim ca'n oglindă slava Domnului, întru aceeaşi icoană ne schimbăm din slavă'n slavă, ca de la Duhul Domnului d. |