Fc 28Isaac îi întăreşte lui Iacob întâia binecuvântare. Esau se căsătoreşte cu o ismaelită. Scara din visul lui Iacob. |
1 | Atunci Isaac l-a chemat pe Iacob, l-a binecuvântat şi i-a poruncit, zicând: Tu nu-ţi veilua femeie dintre fetele Canaaneenilor; |
2 | scoală-teşi mergi în Mesopotamia, în casa lui Batuel, tatăl mamei tale, şi acolo ia-ţi femeie dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale; |
3 | iar Dumnezeul meu să te binecuvinteze şi roditor să te facă, şi să te înmulţească, şi tu vei fi întru adunare de neamuri; |
4 | să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, părintele meu, ţie şi urmaşilor tăi de după tine, ca să stăpâneşti pământul pribegirilor a tale, pe care Dumnezeu i l-a dat lui Avraam! |
5 | Şi'n felul acesta l-a trimis Isaac pe Iacob, iar acesta s'a dus în Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi a lui Esau. |
6 | Iar dacă Esau a văzut că Isaac l-a binecuvântat pe Iacob şi l-a trimis în Mesopotamia să-şi ia femeie de acolo, că binecuvântându-l i-a poruncit, zicând: Tu nu-ţi vei lua femeie dintre fetele Canaaneenilor, |
7 | şi că Iacob, ascultându-i pe tatăl său şi pe mama sa, s'a dus în Mesopotamia, |
8 | şi înţelegând Esau că fetele Canaaneenilor nu-i sunt pe plac lui Isaac, tatăl său, |
9 | s'a dus la Ismael şi, pe lângă cele două femei ale sale, şi-a luat-o şi pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, şi sora lui Nebaiot. |
10 | Iar Iacob, ieşind din Beer-Şeba, s'a dus la Haran. |
11 | Ajungând însă într'un oarecare loc, a rămas acolo pentru noapte, căci asfinţise soarele. Şi luând una din pietrele locului şi punându-şi-o căpătâi, s'a culcat în locul acela. |
12 | Şi a avut un vis b. Iată, o scară era sprijinită pe pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea. |
13 | Şi iată că Domnul stătea drept în vârful ei şi a zis: Nu-ţi fie teamă! Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, părintele tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi. |
14 | Urmaşii tăi vor fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi, şi'ntru tine se vor binecuvânta toate neamurile c pământului, şi'ntru urmaşii tăi. |
15 | Iată, Eu cu tine sunt şi te voi păzi oriunde vei merge; te voi întoarce în ţara aceasta şi nu te voi părăsi până nu voi plini toate câte ţi-am spus. |
16 | Iar când s'a trezit din somn, Iacob a zis: Într'adevăr, Domnul este în locul acesta, şi eu n'am ştiut-o! |
17 | Şi s'a'nspăimântat şi a zis: Cât e de înfricoşător locul acesta!; el nu-i altceva decât casa lui Dumnezeu; aceasta e poarta cerului! |
18 | Iacob s'a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra din care-şi făcuse căpătâi, a pus-o stâlp şi a turnat pe vârful ei untdelemn. |
19 | Şi a numit Iacob locul acela cu numele de Betel d; dar la'nceput cetatea aceea se numea Luz. |
20 | Şi a făcut Iacob o făgăduinţă, zicând: De va fi Domnul Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în calea aceasta pe care merg, de-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac |
21 | şi de mă voi întoarce sănătos la casa tatălui meu, atunci El, Domnul, va fi Dumnezeul meu, |
22 | iar piatra aceasta, pe care am pus-o stâlp, va fi pentru mine casă a lui Dumnezeu, şi din toate câte-mi vei da Tu mie Îţi voi da zeciuială. |