Ascultaţi-Mă, voi, cei ce cunoaşteţi judecata f, poporul în a cărui inimă este Legea Mea: nu vă temeţi de mustrarea oamenilor şi nu vă'ncovoiaţi sub defăimarea lor; |
Pentru sfârşit: despre poporul care se îndepărtase de la cele sfinte. [Psalm] al lui David, pentru o inscripţie pe stâlp, când cei de alt neam l-au prins la Gat *. | |
1 | Miluieşte-mă, Doamne, că omul m'a călcat în picioare a; toată ziua, războindu-se, m'a necăjit. |
2 | Toată ziua m'au călcat duşmanii în picioare, că mulţi sunt cei ce de pe înălţimi b se luptă cu mine. |
3 | Ziua'ntreagă nu mă voi teme, că'ntru Tine voi nădăjdui. |
4 | Întru Dumnezeu îmi voi lăuda cuvintele c de-a lungul zilei, în Dumnezeu mi-am pus nădejdea, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie insul materialnic? d |
5 | Ei toată ziua mi-au urât cuvintele, toate gândurile lor sunt spre rău împotriva mea. |
6 | Locui-vor aproape şi se vor ascunde, ei îmi vor urmări călcâiul aşa cum mi-au aşteptat şi sufletul. |
7 | Cu nici un chip îi vei mântui, întru mânia Ta popoare vei surpa, Dumnezeule. |
8 | Viaţa mea Ţi-am povestit-o Ţie, lacrimile mele pune-Ţi-le înainte. |
9 | Precum în făgăduinţa Ta, întoarce-i îndărăt pe vrăjmaşii mei în orice zi Te voi chema e; iată, am cunoscut că Tu eşti Dumnezeul meu. |
10 | Întru Dumnezeu voi lăuda graiul, întru Domnul voi lăuda cuvântul; |
11 | în Dumnezeu mi-am pus nădejdea, nu mă voi teme: Ce-mi va face mie materia? |
12 | În mine, Dumnezeule, sunt făgăduinţele pe care le voi aduce'ntru lauda Ta, |
13 | că Tu mi-ai izbăvit sufletul din moarte, picioarele din alunecare, aşa ca eu să-I fiu bineplăcut lui Dumnezeu în lumina celor vii. |