2Co 1Salutare. Mulţumiri lui Dumnezeu pentru necazuri şi suferinţe. Amânarea vizitei lui Pavel. |
1 | Pavel, apostol al lui Hristos Iisus, prin vrerea lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele, Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, împreună cu toţi fraţii care sunt în Ahaia: |
2 | Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Iisus Hristos! |
3 | Binecuvântat este Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea, |
4 | Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, pentru ca pe cei ce se află'n tot necazul să-i putem şi noi mângâia prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu. |
5 | Că după cum prisosesc întru noi patimile lui Hristos, tot aşa prisoseşte şi mângâierea noastră prin Hristos. |
6 | Şi dacă noi suferim necaz, aceasta-i pentru mângâierea şi mântuirea voastră; iar dacă suntem mângâiaţi, aceasta-i pentru a voastră mângâiere, care vă întăreşte să înduraţi cu răbdare aceleaşi suferinţe pe care şi noi le îndurăm. |
7 | Şi neclintită-i nădejdea noastră pentru voi, ştiind că aşa cum sunteţi părtaşi suferinţelor, tot astfel şi mângâierii. |
8 | Căci nu voim, fraţilor, ca voi să nu ştiţi de necazul nostru care ni s'a făcut în Asia; că peste măsură, peste puteri am fost îngreuiaţi, încât nu mai aveam nici o nădejde pentru viaţa noastră. |
9 | Dar noi întru noi înşine ne-am socotit osândiţi la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu Cel care-i învie pe cei morţi a, |
10 | Cel care ne-a izbăvit pe noi dintr'o moarte ca aceasta şi ne izbăveşte, şi'n Care nădăjduim că încă ne va mai izbăvi, |
11 | dacă şi voi ne veţi ajuta prin rugăciune, pentru ca darul b acesta primit de noi din partea multora, multora să le fie prilej de mulţumire pentru noi. |
12 | Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că ne-am purtat în lume, şi mai ales între voi, întru sfinţenia şi curăţia care vin de la Dumnezeu, nu întru înţelepciune pământească c, ci întru harul lui Dumnezeu. |
13 | Căci nu vă scriem nimic altceva decât ceea ce voi citiţi şi înţelegeţi; şi nădăjduiesc că ne veţi înţelege pe de-a'ntregul, |
14 | după cum în parte ne-aţi şi înţeles, anume că noi suntem lauda voastră, aşa cum şi voi veţi fi lauda noastră d în ziua Domnului nostru Iisus. |
15 | Cu această încredinţare plănuiam eu mai întâi să vin la voi, ca să aveţi un al doilea har e, |
16 | şi pe la voi să trec în Macedonia, şi din Macedonia să vin iarăşi la voi, şi de voi să fiu însoţit în Iudeea. |
17 | Aşadar, dacă aceasta am plănuit, purtatu-m'am oare cu uşurinţă?; sau oare după trup plănuiesc eu ceea ce plănuiesc, aşa încât la mine Da să fie în acelaşi timp Nu? f |
18 | Pe credincioşia lui Dumnezeu, că vorba noastră către voi n'a fost Da-şi-Nu, |
19 | căci Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovăduit vouă prin noi prin mine, prin Silvan şi prin Timotei n'a fost Da-şi-Nu, ci'ntru El a fost numai Da; |
20 | căci toate făgăduinţele lui Dumnezeu sunt Da întru El; de aceea prin El este din parte-ne Amin-ul, spre slavă lui Dumnezeu. |
21 | Iar Cel ce'n Hristos ne întăreşte pe noi împreună cu voi şi ne-a uns este Dumnezeu, |
22 | Care Şi-a şi pus pecetea pe noi şi a dat arvuna Duhului g în inimile noastre. |
23 | Dar eu Îl chem pe Dumnezeu ca martor asupra sufletului meu, că spre a vă cruţa pe voi n'am venit încă în Corint. |
24 | Nu că am fi noi stăpâni pe credinţa voastră; suntem însă împreună-lucrători ai bucuriei voastre, căci voi vă ţineţi tari în credinţă. |