fie că acesta mănâncă puţin, fie că mănâncă mult, dar saţiul celui sătul de bogăţie nu-l lasă să doarmă. |
Despre bogăţie şi sărăcie. Cum să te porţi la petreceri. Vinul: binefaceri şi primejdii. | |
1 | Nesomnul pricinuit de bogăţie topeşte trupul şi grijile aduse de ea îndepărtează odihna. |
2 | Grijile nesomnului nu-l lasă pe om să aţipească, o boală grea alungă somnul. |
3 | Bogatul se trudeşte să strângă bunuri şi, când se opreşte, e sătul de desfătări; |
4 | săracul se trudeşte să-şi ducă traiul şi, când se opreşte, e tot nevoiaş. |
5 | Cel ce iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit a şi cel ce umblă după pradă o va avea în gât. |
6 | Mulţi s'au ruinat din pricina aurului şi au văzut moartea cu ochii; |
7 | capcană le e celor ce se dau în vânt după el, în care tot nebunul se prinde. |
8 | Ferice de bogatul aflat fără pată şi care nu aleargă după aur. |
9 | Cine e acesta, pe care să-l numim fericit? că minunate lucruri a făcut întru poporul său. |
10 | Cine a trecut prin această încercare şi a rămas desăvârşit? aceasta-i va fi spre laudă. Cine a putut să greşească şi nu a greşit, ori să facă răul şi nu l-a făcut?: |
11 | Bunurile lui vor deveni statornice şi adunarea îi va povesti milosteniile. |
12 | Când ai un scaun la o masă pe cinste, nu-ţi deschide gura s'o lauzi şi să nu zici: Ce de bunătăţi!.... b |
13 | Adu-ţi aminte că nu e bine să ai ochiul lacom (ce s'a făcut mai rău decât ochiul?: pentru te-miri-ce, plânge!); |
14 | Nu'ntinde mâna acolo unde se uită el şi nu te repezi odată cu el în farfurie. |
15 | Judecă-ţi aproapele după tine însuţi şi'n tot ceea ce faci, gândeşte! |
16 | Ca om bine crescut, mănâncă ce ţi se pune dinainte; nu clefăi, ca să nu devii dezgustător. |
17 | Ca un bine crescut, opreşte-te primul şi nu fi nesăţios, ca să nu faci sminteală, |
18 | iar dacă eşti la masă cu mai mulţi nu-ţi întinde mâna înaintea altora. |
19 | Cât de puţin îi trebuie unui om bine crescut!; şi'n aşternutul său nu râgâie. |
20 | La stomac cumpătat, somn sănătos; te scoli de dimineaţă şi te simţi bine; pe când la omul nesăţios: nesomn, vărsături şi dureri de maţe. |
21 | Dacă cineva te-a silit să mănânci, ridică-te, du-te şi varsă şi te vei simţi uşurat. c |
22 | Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui şi mai pe urmă îmi vei înţelege cuvintele; în tot ce faci, arată-te cumpătat d şi nici o boală nu va da peste tine. |
23 | O gazdă pe cinste îşi aude mare cinstire, iar lauda mărinimiei sale e vrednică de crezare; |
24 | dar o gazdă zgârcită stârneşte murmure'n cetate, iar spusele despre zgârcenia ei sunt toate la locul lor. |
25 | Cu vinul n'o face pe viteazul, căci vinul pe mulţi i-a nimicit. |
26 | Cuptorul încearcă oţelul călit, aşa şi vinul încearcă inimile într'o încăierare de apucaţi. |
27 | Pentru om, vinul e însăşi viaţa dacă-l bei cu cumpătare. Fără vin, ce fel de viaţă duci?, că e făcut spre veselia oamenilor. |
28 | Bucurie inimii, veselie sufletului, iată ce este vinul dacă-l bei la timp şi cu măsură. |
29 | Amărăciune sufletului, iată ce e vinul băut peste măsură fie din poftă, fie călcând greşit. |
30 | Beţia îl întărâtă pe prost până la arţag, slăbeşte tăria şi deschide răni. |
31 | La un ospăţ cu vin nu-ţi mustra aproapele şi nu-l dispreţui în veselia lui, nu-i spune vorbe care să-l supere şi să nu-l sâcâi cerându-i ceva. |