Grecescul
poiéo = a face, îl traduce pe ebraicul
bara', un verb care în VT este întotdeauna folosit pentru a exprima acţiunea creatoare a lui Dumnezeu. Vulgata (şi unele versiuni moderne) îl traduc prin a crea, echivalentul românesc al lui a face. Verbul e mult mai explicit în
2 Mac 7, 28: Dumnezeu a făcut totul din nimic (ceea ce exclude prezumţia unei materii preexistente). Românescul a face înseamnă nu numai a crea (din nimic), ci şi a crea în mod organizat, potrivit unui plan, în etape prestabilite şi cu o finalitate clară.