Veseleşte-te, tu, cea stearpă, care nu naşti, dă glas şi strigă, tu, cea care n'ai cunoscut durerile facerii, că mai mulţi sunt fiii celei pustii decât ai celei ce are bărbat; căci Domnul a zis: |
1 | Dar o spun: câtă vreme moştenitorul este copil, el întru nimic nu se deosebeşte de rob, deşi e stăpân peste toate, |
2 | ci este sub epitropi şi iconomi până la vremea rânduită de tatăl său. |
3 | Tot aşa şi noi: când eram copii, robiţi eram sub stihiile lumii a; |
4 | dar când a venit plinirea vremii b, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege, |
5 | ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea. |
6 | Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său care strigă: Avva, Părinte c! |
7 | În felul acesta, tu nu mai eşti rob, ci fiu; iar dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos. |
8 | Atunci însă, când voi nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu, slujeaţi celor ce prin firea lor nu sunt dumnezei; |
9 | dar acum, după ce L-aţi cunoscut pe Dumnezeu sau mai degrabă după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu , cum de vă întoarceţi din nou la stihiile cele slabe şi sărace, cărora iarăşi vreţi să le slujiţi ca mai'nainte?: |
10 | ţineţi zile şi luni şi anotimpuri şi ani!... |
11 | Mă tem pentru voi, ca nu cumva să mă fi ostenit la voi în zadar. |
12 | Vă rog, fraţilor, fiţi aşa cum sunt eu, fiindcă şi eu am fost aşa cum sunteţi voi. Nu mi-aţi greşit cu nimic. |
13 | Dar voi ştiţi că din pricina unei slăbiciuni a trupului d v'am binevestit vouă întâia oară, |
14 | şi voi nu mi-aţi dispreţuit încercarea care era în trupul meu, nici nu v'aţi scârbit, ci m'aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus. |
15 | Unde este deci fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, de-ar fi fost cu putinţă, v'aţi fi scos ochii voştri şi mi i-aţi fi dat mie. |
16 | Am ajuns deci vrăjmaşul vostru pentru aceea că v'am spus adevărul? |
17 | Aceia vă râvnesc, dar nu cu gând bun; ci vor să vă despartă de mine ca să-i râvniţi pe ei. |
18 | Bine este însă ca binele să-l râvniţi întotdeauna, şi nu numai atunci când sunt eu de faţă la voi. |
19 | O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi durerile naşterii până ce Hristos va lua chip în voi! |
20 | Aş vrea acum să fiu la voi şi să-mi schimb felul de a vorbi e, că nu mai ştiu cum să vă iau! |
21 | Spuneţi-mi voi, care vreţi să fiţi sub lege: nu auziţi legea? |
22 | Căci scris este că Avraam a avut doi fii: unul dintr'o femeie roabă şi altul din femeia liberă f; |
23 | dar cel din femeia roabă s'a născut după trup, iar cel din femeia liberă s'a născut prin făgăduinţă. |
24 | Acestea sunt spuse ca alegorie g; căci aceste femei sunt două testamente: unul e cel din muntele Sinai, care naşte spre robie şi care este Agar |
25 | căci Agar este muntele Sinai în Arabia h şi-i corespunde Ierusalimului de-acum, care este rob împreună cu copiii lui; |
26 | dar Ierusalimul-cel-de-sus e liber, cel ce este mama noastră. |
27 | Căci scris este: Veseleşte-te, tu, cea stearpă, tu, care nu naşti! Izbucneşte şi strigă, tu, care nu ai durerile naşterii: că mulţi sunt copiii celei părăsite, mai mulţi decât ai celei care are bărbat. |
28 | Iar noi, fraţilor, potrivit lui Isaac suntem fii ai făgăduinţei. |
29 | Dar precum atunci cel ce se născuse după trup îl prigonea pe cel ce se născuse după Duh, tot aşa şi acum. |
30 | Dar ce zice Scriptura?: Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul celei libere. |
31 | Astfel că noi, fraţilor, nu suntem copii ai roabei, ci ai celei libere. |