că dacă-l vei bate cu nuiaua, nu va muri; |
Învăţătura copiilor. Despre sănătate. Despre bucurie. | |
1 | Cel ce-şi iubeşte copilul nu-şi cruţă varga, pentru ca la urmă să se bucure de el. |
2 | Cel ce-şi creşte bine copilul a, o face spre folosul lui şi printre cunoscuţi va fi mândru de el. |
3 | Cel ce-şi învaţă copilul stârneşte gelozia duşmanului, iar în faţa prietenilor va fi vesel. |
4 | Când un tată moare, e ca şi cum n'ar fi murit, căci lasă după el pe cineva care-i seamănă; |
5 | trăind, l-a văzut şi s'a bucurat, murind, nu e atins de tristeţe; |
6 | duşmanilor săi le lasă pe cineva să-l răzbune, iar prietenilor, pe cineva care să le facă bine. |
7 | Cel ce-şi răsfaţă copilul îşi va lega rănile şi la fiece strigăt îi vor tresări măruntaiele. |
8 | Calul neîmblânzit devine nărăvaş, iar copilul lăsat de capul lui devine obraznic. |
9 | Răsfaţă-ţi copilul şi el te va tiraniza; joacă-te cu el, şi el te va întrista. b |
10 | Nu râde cu el, ca nu cumva să plângi cu el şi, până la urmă, să scrâşneşti din dinţi. |
11 | Cât e tânăr, nu-l lăsa în voia lui; |
12 | cât e necopt, gâdilă-i coastele, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu te mai asculte. |
13 | Creşte-ţi bine copilul şi fă-l să muncească dacă vrei să nu te poticneşti în obrăznicia lui. |
14 | Mai bun e un sărac sănătos şi trupeş decât un bogat cu carnea biciuită. c |
15 | Sănătatea şi vigoarea preţuiesc mai mult decât tot aurul, iar trupul vânjos, mai mult decât o nemăsurată avere. |
16 | Nici o bogăţie nu-i mai presus de sănătatea trupului şi nici o veselie mai presus de bucuria inimii. |
17 | Mai bună e moartea decât o viaţă amară şi veşnica odihnă decât o boală fără sfârşit. |
18 | Bunătăţi îmbiate unei guri închise, aşa-s bucatele pe un mormânt. |
19 | La ce bun să-i aduci prinoase unui idol dacă el nici nu mănâncă, nici nu simte?; aşa-i cu cel izgonit de Domnul: |
20 | vede cu ochii şi oftează, aşa cum oftează un famen când strânge'n braţe o fecioară. |
21 | Nu-ţi lăsa sufletul pradă tristeţii şi nu te înnegura cu propriile-ţi gânduri. |
22 | Veselia inimii, aceasta-i viaţa omului; bucuria omului îi prelungeşte viaţa. |
23 | Iubeşte-ţi sufletul şi alintă-ţi inima, alungă-ţi întristarea, căci întristarea pe mulţi i-a ucis şi'n ea nu-i nici un folos. |
24 | Gelozia şi furia scurtează viaţa, iar grijile te'mbătrânesc înainte de vreme. |
25 | Dacă stai la masă cu inimă luminoasă şi bună, îţi priesc bucatele. d |