căci Domnul caută adevăruri, dar celor ce se trufesc f le plăteşte cu vârf. |
Lauda dreptei judecăţi. | |
1 | Unul care mustră e mai bun decât un îndărătnic; când cel din urmă se pomeneşte'n foc, nici un leac nu se află. |
2 | Când drepţii sunt lăudaţi, popoarele se bucură; dar când necredincioşii stau la cârmă, oamenii plâng. |
3 | Când un om iubeşte înţelepciunea, tatăl său se veseleşte; dar cel ce nutreşte târfe îşi va pierde avutul. |
4 | Un rege drept înalţă o ţară, iar un om nelegiuit o dărâmă. |
5 | Cel ce pregăteşte o plasă în calea prietenului său, în picioarele lui şi-o pune. |
6 | Mare e laţul în drumul păcătosului; dar dreptul în bucurie şi'n desfătare va fi. |
7 | Omul drept ştie cum să le facă judecată săracilor; necredinciosul însă nu are priceperea de a o cunoaşte; săracului nu-i este dat să aibă minte pricepută. |
8 | Nelegiuiţii au aprins cetatea, iar înţelepţii au stins mânia. |
9 | Omul înţelept va judeca neamuri; dar netrebnicul, furios fiind, râde şi nu se teme. |
10 | Oamenii sângeroşi îl urăsc pe cel cuvios, dar cei drepţi îi caută sufletul. |
11 | Nemintosul îşi dă pe faţă toată mânia, dar înţeleptul, numai o parte. |
12 | Când un rege îşi pleacă urechea la vorba nedreaptă, toţi supuşii lui sunt nişte nelegiuiţi. |
13 | Când creditorul şi datornicul se întâlnesc laolaltă, Domnul îi cercetează pe amândoi. |
14 | Când regele îi judecă pe săraci întru adevăr, mărturia este însuşi tronul său. |
15 | Bătăile şi mustrările dau înţelepciune, dar copilul care umblă de capul lui îşi face părinţii de râs. |
16 | Când se înmulţesc necredincioşii se înmulţesc păcatele; dar când aceia cad, drepţii se umplu de frică. |
17 | Ceartă-l pe fiul tău şi el îţi va da odihnă şi frumuseţe îi va da sufletului tău. |
18 | Neamului nelegiuit să nu-i fii tălmaci; dar cel ce păzeşte legea e omul cel mai fericit. |
19 | Sluga îndărătnică nu ştie de cuvânt; chiar dacă-l înţelege, tot nu ascultă. |
20 | Dacă vezi un om grăbit la vorbă să ştii că nemintosul are mai multă nădejde decât el. |
21 | Cel ce din pruncie duce viaţă uşuratică va deveni slugă, iar în cele din urmă se va plânge pe sine. a |
22 | Omul furios stârneşte certuri, iar supărăciosul adânceşte păcatul. |
23 | Mândria îl umileşte pe om, dar Domnul îi ţine'n cinste pe cei smeriţi la cuget. |
24 | Cel ce se face părtaş cu hoţul îşi urăşte sufletul; iar dacă a auzit de o punere la cale şi nu va sufla o vorbă |
25 | de frica sau ruşinea oamenilor, se va prăbuşi; dar cel care-şi pune încrederea în Domnul, acela se va veseli. |
26 | Necredinţa îl face pe om să se poticnească; dar cel ce se încrede în Stăpânul său se va mântui. |
27 | Mulţi se gudură pe lângă feţele cârmuitorilor, dar dreptatea omului de la Domnul vine. |
28 | Omul nedrept e urâciune'n faţa celui drept, iar nelegiuitului urâciune îi este calea cea dreaptă. |